Degerăturile evoluează în mai multe etape, care încep de la simptome ușoare precum senzațiile de furnicături și ajung până la necrozarea țesuturilor. Ignorarea semnelor timpurii sau intervenția târzie poate duce la pierderea extremităților afectate. Află cum se tratează degerăturile și cum le poți preveni.
Reclamă
Ca răspuns la temperaturile scăzute, vasele de sânge din extremități se îngustează. Vasoconstricția este mecanismul prin care organismul protejează de frig organele vitale. Pe măsură ce fluxul de sânge se reduce, pielea de pe extremități și țesuturile subiacente se răcesc treptat.
Dacă expunerea la frig continuă sau temperaturile sunt foarte scăzute, lichidul acumulat în aceste țesuturi formează cristale de gheață care distrug celulele. Temperaturile sub punctul de îngheț (0°C) sunt principala cauză a degerăturilor, dar ele pot apărea și la temperaturi mai ridicate dacă expunerea la frig este prelungită și nu porți haine călduroase.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Contactul direct al pielii cu gheața, metalele înghețate sau chiar lichidele foarte reci poate fi o altă cauză. Degerăturile afectează uneori extremitățile chiar dacă porți mănuși, căciulă sau încălțăminte. Pielea udă și hainele umede pierd căldura mai repede decât cele uscate, crescând riscurile.
Gradele de severitate ale degerăturilor
Degerăturile apar de obicei la degetele de la mâini și picioare, urechi, obraji, nas și bărbie. Ele evoluează în mai multe etape, dar senzația de amorțeală poate întârzia recunoașterea și intervenția rapidă.
Reclamă
Gradele degerăturilor sunt următoarele, conform centrului medical american Mayo Clinic:
Degerături superficiale (ușoare)
- Reprezintă stadiul incipient al degerăturilor;
- Simptomele includ durere, senzații de furnicături și amorțeală;
- Nu provoacă leziuni permanente ale pielii.
Degerături moderate
Reclamă
- Provoacă ușoare modificări de culoare a pielii;
- Pielea poate începe să se simtă caldă, ceea ce este un semn de afectare gravă a țesuturilor;
- Pe zona afectată pot apărea senzații de înțepături și arsuri și se poate umfla;
- Dacă degerătura este tratată prin reîncălzire în acest stadiu, pielea de la suprafață poate deveni marmorată;
- În următoarele 12-36 de ore după reîncălzire, se pot forma vezicule pline cu lichid.
Degerături profunde
- În acest stadiu, sunt afectate toate straturile pielii și țesuturile subiacente;
- Pielea afectată devine albă sau gri-albăstruie și complet amorțită;
- Extremitățile afectate nu mai pot fi mișcate normal;
- Pot apărea vezicule mari pline cu sânge la 24-48 de ore după reîncălzire;
- La câteva săptămâni după leziune, pielea formează un strat negru, întărit, care va cădea de la sine sau va fi îndepărtat chirurgical;
- Dacă degerăturile sunt severe, țesuturile nu vor mai fi alimentate cu sânge și vor necroza. Ele trebuie îndepărtate, iar uneori este necesară amputarea extremităților.
Cum se tratează degerăturile
Poți trata singur doar degerăturile ușoare. Pentru toate celelalte, trebuie să soliciți ajutor medical pentru a preveni pierderea țesuturilor afectate. Primul ajutor include următorii pași:
- Dacă ești afară, bagă mâinile sau picioarele sub haine, la subraț sau în zona inghinală, pentru a le încălzi treptat;
- Adăpostește-te într-un mediu cald cât mai repede posibil, pentru a preveni agravarea degerăturilor;
- Îndepărtează hainele ude și înfășoară-te într-o pătură caldă;
- Îndepărtează inelele și alte obiecte strâmte de pe zona afectată. Aceasta se va umfla odată cu reîncălzirea;
- Dacă este posibil, încălzește extremitățile într-un vas cu apă caldă pentru aproximativ 20-30 de minute. Temperatura apei ar trebui să fie între 37-39°C, nu mai mult. Dacă ai degerături la nas, urechi sau obraji, acoperă zona cu cârpe calde și umede pentru aproximativ 30 de minute;
- Bea o băutură caldă, nealcoolică.
Procesul de reîncălzire este adesea dureros și poate fi necesară administrarea unor analgezice puternice, conform NHS, Serviciul Național de Sănătate Britanic.
Ce să NU faci în caz de degerături
Unele gesturi sau comportamente pot agrava leziunile pe care le cauzează degerăturile. Iată ce ar trebui să eviți dacă te afli într-o astfel de situație:
- Nu freca pielea afectată cu zăpadă sau cu orice altceva. Prin frecare, poți deteriora și mai mult țesuturile degerate;
- Nu merge pe picioarele sau degetele afectate de degerături, dacă este posibil;
- Nu reîncălzi pielea degerată la o sursă de căldură directă, cum ar fi flacăra de aragaz, șemineul, lampa cu infraroșu, pernele cu încălzire sau uscătorul de păr. Acestea pot să provoace arsuri;
- Nu consuma alcool. Acesta favorizează pierderea căldurii.
Când trebuie să soliciți ajutor medical
Timpul este esențial în tratarea degerăturilor moderate și profunde. Solicită îngrijire de urgență în cazul în care:
- Durerea intensă persistă și după reîncălzire și administrarea unui calmant;
- Ai senzații de frisoane puternice;
- Începi să vorbești neclar;
- Ai o stare de somnolență;
- Ai dificultăți la mers.
Persoanele care dezvoltă degerături pot avea și hipotermie, o afecțiune gravă în care corpul pierde căldură mai rapid decât o poate produce. Simptomele includ senzații de frisoane intense, stări de somnolență, confuzie, dificultăți în folosirea mâinilor și vorbire neclară.
Cum poți preveni degerăturile
Evitarea expunerii prelungite la frig și umezeală este cea mai bună metodă de a preveni degerăturile. Dacă nu poți evita ieșirile în aer liber, ia măsuri de protecție împotriva temperaturilor scăzute:
- Îmbracă-te adecvat. Poartă haine în mai multe straturi astfel: cel de bază – din materiale care nu rețin umezeala (poliester, nailon), al doilea – din materiale călduroase (lână, fleece), iar stratul exterior – din materiale impermeabile;
- Menține extremitățile calde și uscate. Poartă mănuși groase, șosete călduroase și cizme impermeabile. Protejează-ți capul de frig cu o căciulă din lână sau fleece;
- Consumă lichide calde. Acestea ajută la încălzirea organismului din interior, stimulează circulația și previn hipotermia;
- Evită alcoolul. Băuturile alcoolice dilată vasele de sânge de la suprafața pielii, ceea ce duce la pierderea rapidă a căldurii din organism. Deși poate da o senzație temporară de căldură, alcoolul crește riscul de hipotermie și degerături.
Prin respectarea acestor măsuri, îți poți reduce semnificativ riscul de a suferi degerături și alte complicații asociate frigului extrem.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
