Noile variante ale SARS-CoV-2 nu mai provoacă simptome la fel de grave precum cele din trecut, dar virusul rămâne o amenințare, mai ales pentru vârstnici și bolnavii cronic. La început de toamnă, numărul infectărilor se menține crescut. Află care este situația COVID în septembrie 2024.
După o perioadă de acalmie, cu un număr redus de infectări, COVID-19 a revenit cu o creștere semnificativă a cazurilor în România la final de vară și început de toamnă.
Numărul de infectări și decese pe săptămână în România
Pentru 55% dintre români, infectarea cu virusul SARS-CoV-2 nu mai este o amenințare, arată un studiu realizat de Reveal Marketing Research.
În ciuda creșterii numărului de cazuri noi din ultima perioadă, aceștia se declară puțin sau deloc îngrijorați de riscul actual de infectare cu COVID-19.
29% dintre românii intervievați au susținut că au avut simptome care ar fi putut indica o infectare cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 3 luni, dar nu s-au testat pentru confirmare.
Deși nu mai provoacă îmbolnăviri la fel de grave ca în trecut și este considerată inofensivă, infecția COVID-19 continuă să fie o amenințare pentru persoanele vulnerabile, cum sunt vârstnicii, bolnavii cronic și copiii.
Cazurile de COVID-19 sunt în creștere în România începând din luna iulie, cu un vârf de infectări înregistrat în ultima săptămână din august și o scădere ușoară în primele două săptămâni din septembrie.
Comparativ cu primele luni ale anului 2024, infectările cu COVID în septembrie 2024 sunt de peste două ori mai mari.
Evoluția COVID-19 în România, pe săptămâni
Sursa: Graphs.ro
Decese COVID-19 în România, pe săptămâni
Numărul deceselor săptămânale cauzate de COVID-19 este, de asemenea, în creștere din luna iulie, cu un vârf de 35 de decese înregistrate în prima săptămână a lunii septembrie.
Sursa: Graphs.ro
Tendința de creștere a cazurilor noi de COVID-19 din România este semnalată și de sistemul de supraveghere al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care monitorizează 84 de țări. La 1 septembrie, numărul cazurilor raportate de țara noastră era de peste două ori mai mare decât cel din Marea Britanie.
Tulpinile KP.3 și Pirola circulă în toamna 2024 în România
Tulpina responsabilă pentru majoritatea cazurilor de COVID în septembrie 2024 în Europa și, implicit, în România, se numește KP.3. Ea face parte dintr-un grup de mutații numite FLiRT care provin din varianta Omicron. KP.1.1 și KP.2 fac parte din același grup.
În a doua săptămână din septembrie 2024, 60% dintre infectările raportate au fost cauzate de KP.3, conform European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC).
Varianta KP.3 care predomină în această perioadă este mai eficientă în evitarea anticorpilor produși atât de infecțiile anterioare, cât și de vaccinurile anti-COVID distribuite în toamna trecută.
Vaccinurile anti-COVID din sezonul 2024-2025 vizează varianta KP.2, care este o „rudă” apropiată a variantei KP.3. De aceea, este probabil să funcționeze destul de bine și împotriva acestei variante mai noi.
O altă variantă care circulă în această toamnă, dar în proporție mai mică (38% din cazuri) este BA.2.86, potrivit ECDC. Cunoscută și ca Pirola, ea este o altă subvariantă Omicron, derivată din linia BA.2, care a circulat intens în anul 2023.
BA.2.86 are un număr foarte mare de mutații care îi conferă avantajul de a ocoli imunitatea preexistentă, dobândită fie prin infectarea anterioară, fie prin vaccinare. Cu toate acestea, unele studii sugerează că ar fi mai puțin transmisibilă decât variantele dominante.
Care sunt simptomele de COVID în septembrie 2024
Cele două variante care circulă în această toamnă nu provoacă simptome diferite de variantele Omicron anterioare. Diferențele dintre acestea constau în capacitatea lor de a evita imunitatea dobândită, și nu în severitatea simptomelor. În general, manifestările COVID în septembrie 2024 rămân moderate și includ:
- febră sau frisoane;
- durere în gât;
- durere de cap;
- dureri musculare;
- tuse;
- secreții nazale și nas înfundat;
- dificultăți de respirație;
- stări de oboseală;
- pierderea gustului sau mirosului;
- confuzie mentală („ceață cerebrală”);
- diaree ușoară;
- senzație de greață sau vărsături.
Simptomele pot apărea oricând într-un interval de 2-14 zile de la infectare, cu o medie de aproximativ 5 zile.
Boala este mai ușoară decât în anii trecuți
În general, severitatea COVID în septembrie 2024 este considerată mai scăzută decât în primii ani ai pandemiei. Multe cazuri asociate cu variantele recente ale virusului SARS-CoV-2 sunt ușoare sau moderate.
Cu toate acestea, boala rămâne în continuare periculoasă pentru vârstnici și persoanele cu boli cronice sau comorbidități. Acestea sunt expuse riscului de a dezvolta complicații severe, care necesită spitalizare, cum ar fi sindromul de detresă respiratorie acută și accidentele ischemice (accidentul vascular cerebral și infarctul), care pot duce la deces.
Risc mai mare de complicații au persoanele cu:
- boli cardiovasculare;
- diabet;
- boli respiratorii;
- imunitate compromisă.
Cum se tratează infecția cu SARS-CoV-2
Simptomele ușoare ale COVID-19 pot fi tratate la fel ca până acum, cu medicamente eliberate fără prescripție medicală, precum paracetamolul și ibuprofenul.
Cât despre medicamentele antivirale disponibile, acestea ar trebui să funcționeze și împotriva tulpinii KP.3, spune dr. William Schaffner, specialist în boli infecțioase și profesor la Vanderbilt University School of Medicine, citat de revista Prevention.
Antiviralele sunt recomandate în formele severe ale bolii și includ nirmatrelvir/ritonavir, remdesivir și molnupiravir. Pentru a fi eficiente, trebuie administrate în 5-7 zile de la apariția simptomelor de COVID-19.
Mai stau în carantină persoanele testate pozitiv?
Regulile de carantină au fost relaxate față de perioada pandemiei, astfel că izolarea nu mai este obligatorie pentru persoanele testate pozitiv. Cu toate acestea, bolnavii simptomatici sunt încurajați să se autoizoleze acasă pentru a preveni răspândirea virusului SARS-C-oV-2.
Dacă izolarea nu este posibilă, se recomandă purtarea măștii de protecție în spațiile publice, în special în zonele aglomerate sau în cele interioare. Prin aceste măsuri de precauție, se reduce riscul de infectare în comunitate, mai ales printre persoanele vulnerabile.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
