Ce trebuie să știi despre anestezia generală: cum decurge și ce riscuri are

Mult temuta anestezie generală este, pentru multe persoane, mai înfricoșătoare chiar decât intervenția chirurgicală la care urmează să fie supuse. În realitate, riscurile anesteziei sunt destul de scăzute în zilele noastre. 

În trecut, teama era justificată, fiindcă decesele erau destul de comune. Astăzi, anestezia generală este mai sigură datorită progreselor farmacologice și tehnologice, spune medicul anestezist Christopher Troianos pentru centrul medical academic Cleveland Clinic. 

„În anii 1960 și 1970, nu era neobișnuit să apară un deces asociat anesteziei la unul din 10.000 sau 20.000 de pacienți. Acum, se produce un deces la fiecare 200.000 de pacienți – foarte rar”, potrivit specialistului. 

Pentru ce intervenții se recomandă

Anestezia generală se folosește pentru operațiile din zona abdominală, piept și creier. Ea se impune în alte câteva situații:

• intervenții complexe, de lungă durată, indiferent de zona operatorie;
• intervenții care duc la sângerări semnificative;
• intervenții care modifică semnificativ respirația, tensiunea arterială sau ritmul cardiac.

Pentru alte tipuri de intervenții, se pot recomanda alte forme de anestezie. Există alte trei tipuri de anestezie, fiecare cu indicațiile sale:

• anestezia spinală, recomandată pentru intervenții chirurgicale în regiunea inferioară a corpului, cum ar fi cezariana sau protezarea de șold;
• anestezia regională, recomandată pentru operațiile în zone specifice ale corpului, cum ar fi mâna sau piciorul;
• anestezia locală, indicată în intervențiile minore, care implică o zonă mică, precum o biopsie. 

Cum funcționează anestezia generală

Anestezia generală întrerupe transmiterea stimulilor nervoși primiți din corp la nivelul sistemului nervos central. Ea  induce o stare de somn, dar face mai mult decât atât:

• Nu vei simți durere în timpul anesteziei generale, deoarece creierul nu mai poate percepe semnalele de durere și reflexele;
• Nu vei avea amintiri din timpul intervenției chirurgicale, deoarece anestezia generală induce amnezia;
• Vei sta nemișcat pe masa de operație, deoarece anestezia induce paralizia musculaturii – complet reversibilă la finalul operației. Această stare de relaxare facilitează actul chirurgical.

Aceste patru principii acționează simultan și sunt posibile datorită unor medicamente administrate pe cale intravenoasă sau inhalatorie, potrivit medicilor Mayo Clinic. Uneori, se poate recurge simultan la administrarea intravenoasă și inhalatorie pentru a obține efectul dorit. Medicamentele, numite anestezice, sunt administrate înainte și în timpul intervențiilor chirurgicale. De obicei, anestezia generală necesită o combinație de medicamente.

Consultul preanestezic

Înaintea oricărei intervenții chirurgicale care necesită anestezie, este esențial să aibă loc un consult preanestezic în care medicul și pacientul să ia contact și să stabilească, împreună, tipul de anestezie adecvat. Anestezistul va obține de la pacient câteva informații foarte importante pentru bunul mers al procedurii: vârsta, greutatea, istoricul medical și chirurgical, precum și eventualele tratamente pentru boli cronice pe care le urmează sau le-a urmat în trecut. 

Pe baza acestor date, medicul stabilește tipul de anestezie, dozele de medicamente necesare acelui pacient, precum și nivelul optim de monitorizare în timpul intervenției. Decizia are în vedere și tipul intervenției chirurgicale care urmează a fi efectuată, precum și preferințele pacientului pentru un tip sau altul de anestezie, dacă există alternative. În general, pacienții preferă sedarea completă în timpul intervențiilor mari, pentru că le oferă un confort psihologic.

În cadrul aceluiași consult preanestezic, medicul poate face câteva recomandări, cum ar fi oprirea unor tratamente sau a alimentației. În general, se recomandă un repaus alimentar cu 8 ore înaintea intervenției sau pe toată durata nopții care precede operația. Această măsură este necesară fiindcă anestezia generală relaxează musculatura și există riscul ca mâncarea din stomac să fie aspirată în plămâni. Sunt interzise atât alimentele, cât și apa, cafeaua sau ceaiul. 

În dimineața operației, medicul anestezist reevaluează pacientului, pentru a se asigura că acesta a respectat recomandările sale și că nu au intervenit situații care contraindică anestezia. 

Ce se întâmplă în timpul anesteziei 

Anestezia poate fi menținută de la câteva minute până la peste zece ore, în funcție de complexitatea operației. În timp ce te afli sub anestezie, medicul este responsabil de starea ta de bine. Acesta monitorizează funcțiile vitale și este pregătit să intervină oricând apar complicații. Vei fi conectat la aparatură specializată, iar anestezistul verifică:

• respirația;
• temperatura corpului;
• ritmul cardiac;
• presiunea sângelui;
• saturația de oxigen.

În timpul anesteziei, medicul preia controlul căilor respiratorii. În funcție de tipul intervenției, de starea generală de sănătate sau de existența unor afecțiuni precum apneea în somn, se folosesc diferite metode pentru controlul respirației și administrarea de oxigen suplimentar: mască de plastic, canule nazale (tuburi subțiri din plastic) sau intubare orotraheală (tub traheal). 

Ce riscuri implică anestezia generală

În prezent, anestezia generală este considerată foarte sigură, potrivit medicilor Mayo Clinic. Pentru majoritatea oamenilor, ea nu creează probleme. Complicații grave pot să apară din cauza problemelor căilor respiratorii. O astfel de situație poate fi pătrunderea conținutului din stomac în plămâni, fenomen numit „aspirație”. Tocmai pentru a preveni acest risc, se recomandă insistent repausul alimentar înaintea intervenției.

Riscul de complicații este strâns legat de tipul operației și de starea generală de sănătate. Astfel, persoanele în vârstă sau cele cu probleme medicale grave au un risc crescut de a se confrunta cu stări de confuzie după intervenția chirurgicală. De asemenea, prezintă un risc mai mare de pneumonie, accident vascular cerebral sau infarct miocardic, mai ales după intervenții mai complexe.

Afecțiunile care pot crește riscul de complicații în timpul intervenției chirurgicale includ:

• fumatul;
• apneea în somn;
• obezitatea;
• hipertensiunea arterială;
• diabetul;
• accidentul vascular cerebral;
• convulsiile;
• alte afecțiuni medicale care implică inima, plămânii, rinichii sau ficatul;
• medicamentele care pot crește riscul de sângerare;
• consumul excesiv de alcool sau droguri;
• alergiile la medicamente;
• reacțiile adverse anterioare la anestezie.

Starea de conștiență în timpul anesteziei

Din motive neidentificate încă, unele persoane rămân parțial treze în timpul anesteziei generale. Este un fenomen rar, care apare la aproximativ una din 20.000 de anestezii, arată datele publicate de Royal College of Anaesthetists. Conștiența este mai obișnuită la începerea administrării anestezicului și la trezire. Și mai rar de atât, este posibil ca pacientul care se află într-o stare de conștiență accidentală să simtă durerea cauzată de intervenție. 

Cele mai multe cazuri apar în timpul intervențiilor chirurgicale efectuate urgență. Astfel de situații generează stres și anxietate. Experiența poate duce la probleme psihologice pe termen lung, similare cu sindromul de stres post-traumatic.

Ce se întâmplă după anestezia generală

După încheierea intervenției chirurgicale, medicul oprește administrarea medicamentelor anestezice. Tei vei trezi treptat, fie în sala de operație, fie în secția de terapie intensivă. Cel mai probabil, te vei simți confuz în primele minute de la trezire. Ca un efect rezidual, anestezia menține o stare de somnolență pentru 3-4 ore de la recăpătarea stării de conștiență. 

Efectele secundare ale anesteziei generale depind de starea generală de sănătate a fiecărui pacient, precum și de tipul intervenției chirurgicale. Este posibil să experimentezi efecte secundare precum:

• greață sau vărsături;
• gură uscată;
• gât iritat ca urmare a intubării;
• ușoară răgușeală;
• frisoane;
• vedere încețoșată;
• amețeală;
• dureri musculare.

După dispariția completă a efectului anesteziei, vor apărea și durerile postchirurgicale. Medicul îți poate prescrie medicamente pentru atenuarea durerii și a stărilor de vomă. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.