Ca orice medicament sau procedură medicală, anestezia poate avea efecte adverse. Majoritatea sunt minore și temporare, dar câteva pot fi mai serioase și pe termen mai lung. Iată care sunt efectele adverse ale anesteziei și la ce să te aștepți.
Pentru multe persoane, anestezia este cea mai înfricoșătoare parte a unei intervenții chirurgicale, dar cât de justificată este această teamă? În zilele noastre, anestezia este foarte sigură, lucru care se datorează evoluției farmacologiei și noilor tehnologii, a explicat medicul anestezist Christopher Troianos pentru centrul medical academic Cleveland Clinic.
În trecut, decesele survenite în timpul anesteziei erau destul de comune, dar nu mai este cazul astăzi, spune specialistul. „În anii 1960 și 1970, nu era neobișnuit să apară un deces asociat anesteziei la unul din 10.000 sau 20.000 de pacienți. Acum, se produce un deces la fiecare 200.000 de pacienți – foarte rar”, potrivit dr. Christopher Troianos.
Deși e considerată o procedură foarte sigură astăzi, anestezia nu este complet lipsită de efecte adverse. Cele mai multe dintre ele sunt ușoare și nu durează mult, dar te poți aștepta și la reacții mai serioase, care pun viața în pericol.
Cine are un risc mai mare de efecte adverse
Riscurile depind, în primul rând, de tipul de anestezie la care se recurge. Așa cum este de așteptat, anestezia generală are cele mai multe riscuri și efecte adverse. La polul opus este anestezia locală, care provoacă cele mai puține reacții nedorite. Există patru tipuri principale de anestezie și fiecare dintre ele este asociată cu anumite efecte adverse.
Riscurile anesteziei depind și de starea de sănătate a pacienților. Unii sunt alergici la anumite substanțe anestezice, iar alții pot avea afecțiuni care cresc riscul de efecte adverse. Mai ales în cazul anesteziei generale, astfel de boli sunt:
- apneea în somn;
- obezitatea;
- hipertensiunea arterială;
- diabetul;
- bolile cardiace;
- bolile pulmonare;
- boala renală.
Administrarea de medicamente anticoagulante poate, de asemenea, să crească riscurile. La fel și fumatul și consumul excesiv de alcool.
Toate informațiile cu privire la istoricul medical, tratamentele urmate și stilul de viață trebuie comunicate medicului anestezist în cadrul consultului preanestezic ce are loc întotdeauna înaintea unei intervenții cu anestezie. În funcție de acestea, specialistul decide tipul de anestezie potrivit și dozele sigure pentru fiecare pacient. Vârsta și greutatea sunt alte două informații importante.
1. Efectele adverse ale anesteziei generale
Dintre toate tipurile de anestezie, cea generală provoacă cele mai mari temeri în privința efectelor adverse și îngrijorarea este justificată. Ea are cele mai numeroase efecte adverse, dar majoritatea sunt minore și temporare. Unele survin imediat după intervenție și durează câteva ore, în timp ce altele sunt pe termen lung.
Complicațiile care pot apărea sunt date de tipul și de doza de anestezic utilizată, dar și de toleranța organismului fiecărui pacient pentru acesta. Potrivit American Society of Anesthesiologists, organizație științifică a medicilor anesteziști, efectele secundare ale anesteziei generale pot să includă:
Greață și vărsături
Acesta este unul dintre cele mai frecvente efecte secundare și apare în primele câteva ore de la intervenție, dar sunt pacienți la care persistă una-două zile. Greața și vărsăturile pot fi declanșat de mai mulți factori, cum ar fi medicamentele, mișcarea și tipul intervenției chirurgicale. Medicamentele antiemetice pot atenua disconfortul.
Durere în gât
În timpul anesteziei generale, controlul funcției respiratorii a pacientului este preluat de medicul anestezist. Pentru a susține respirația, poate fi necesară folosirea unei sonde de intubație orotraheală pentru ventilația artificială a plămânilor. Tubul endotraheal introdus pe gât poate provoca durere în gât după ce este scos.
Delir postoperator
Starea de confuzie la trezirea din anestezie este normală, dar unii pacienți, în special cei mai în vârstă, pot avea stări de confuzie care apar și dispar timp de aproximativ o săptămână de la intervenție. Aceștia se pot simți dezorientați și pot avea probleme de memorie sau concentrare.
Stările se pot înrăutăți dacă rămân internați în spital câteva zile după procedură, în special în terapie intensivă, deoarece se află într-un loc necunoscut. Este important pentru acești pacienți să aibă pe cineva drag alături, să aibă poze de familie, obiecte familiare, ceas și calendar în cameră pentru a avea repere și susținere, recomandă medicii din cadrul American Society of Anesthesiologists.
Dureri musculare
Medicamentele administrate pentru relaxarea mușchilor în vederea aplicării manevrei de intubare pot provoca dureri musculare ulterior intervenției.
Mâncărimi ale pielii
Acesta este un efect secundar comun al substanţelor narcotice utilizate cu anestezia generală. Senzația de prurit poate fi însoțită de roșeață a pielii.
Frisoane
De obicei, temperatura corpului scade în timpul anesteziei, motiv pentru care te poți trezi tremurând de frig. Hipotermia apare la până la jumătate dintre pacienți pe măsură ce redobândesc starea de conștiență după intervenție și durează între câteva minute și câteva ore.
Gura uscată
La trezire, pacienții se simt deshidratați și au senzația de gură uscată. Motivele sunt mai multe: restricția privind consumul de lichide înainte de intervenție, medicamentele utilizate în timpul anesteziei care pot afecta producția de salivă și ventilația artificială care usucă gura și gâtul.
Complicațiile grave ale anesteziei generale
Mai rar, anestezia generală poate duce la complicații grave. Acestea pot fi:
Delirul postoperator sau disfuncția cognitivă
La unii pacienți, confuzia și pierderea memoriei pot dura mai mult de câteva ore sau zile. O afecțiune numită disfuncție cognitivă postoperatorie poate duce la probleme de memorie și învățare pe termen lung. Această complicație este mai frecventă în rândul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani, potrivit unui studiu.
Afecțiuni precum boala cardiacă (mai ales insuficiența cardiacă congestivă), Parkinson și Alzheimer sunt factori de risc. Persoanele care au avut un accident vascular cerebral în trecut prezintă, de asemenea, un risc mai mare. Este important să comunicați anesteziologului dacă aveți una dintre aceste afecțiuni.
Hipertermia malignă
Unele persoane moștenesc riscul de a dezvolta o reacție serioasă și potențial letală la anestezie numită hipertermie malignă. Ea apare în timpul intervenției chirurgicale și provoacă o creștere rapidă a febrei, rigiditate musculară, contracții musculare, dificultăți de respirație (dispnee), hipertensiune, cianoză și alte posibile simptome. Substanțele anestezice sunt declanșatorii episoadelor de hipertermie.
În lipsa unui tratament prompt, hipertermia malignă poate duce la hemoragii interne, leziuni cerebrale, insuficiență renală sau cardiacă, afectarea musculaturii scheletice și alte complicații cu potențial fatal.
Care e riscul de trezire în timpul anesteziei
Una dintre cele mai temeri ale persoanelor care urmează să primească o anestezie generală este că ar putea rămâne conștiente în timpul intervenției chirurgicale, dar fără să se poată mișca și vorbi. Riscul există, dar lucrul acesta se întâmplă extrem de rar, spune medicul anestezist Christopher Troianos.
Statisticile arată că aproximativ una din 1.000 de persoane își recapătă starea de conștiență în timpul anesteziei generale, dar nu sunt capabile să se miște, să vorbească și să alerteze medicul. Alte date susțin că fenomenul este și mai rar: un caz din 15.000 sau un caz din 23.000.
Când se întâmplă acest lucru, de obicei, pacienții nu simt niciun fel de durere, dar starea de conștiență nu este de dorit. Ea poate duce la probleme psihologice pe termen lung, similare sindromului de stres post-traumatic.
Anesteziștii folosesc anumite strategii pentru a preveni recăpătarea conștienței în timpul intervențiilor chirurgicale. „De obicei, presiunea sângelui și ritmul cardiac ale pacientului ar crește înainte de a reveni la starea de conștiență. Așa că monitorizăm aceste semne vitale pentru a ne orienta cu privire la cantitatea de anestezic pe care să o folosim”, explică dr. Troianos.
La pacienții care au o sănătate precară sau care au fost implicați într-un accident grav, monitorizarea semnelor vitale nu este suficientă. Efectul anesteziei este mai redus și la cei care consumă droguri sau alcool în exces, pentru că au o toleranță mai mare la substanțele anestezice. La acești pacienți, anesteziștii monitorizează undele cerebrale pentru a se asigura că rămân adormiți. Acest lucru le permite medicilor să ajusteze doza de anestezie pentru a menține sedarea până la finalul intervenției, detaliază specialistul.
2. Efectele adverse ale anesteziei prin sedare
Anestezia intravenoasă sau sedarea este un alt tip de anestezie, diferit de cea generală. Ea induce o stare de relaxare și de somnolență, dar fără a fi complet nereceptiv și inconștient pe durata intervenției, ca în cazul anesteziei generale. Nivelul de sedare poate fi minim, moderat sau profund. Cu sedare minimă, pacientul este treaz și capabil să vorbească normal; cu sedarea moderată, este somnoros, dar poate vorbi și urma instrucțiuni simple; cu sedarea profundă, pacientul adoarme și nu își va aminti nimic din timpul intervenției.
Efectele secundare posibile ale sedării sunt mai puține decât anesteziei generale și pot include:
- dureri de cap;
- greață;
- somnolență.
Aceste efecte secundare tind să dispară rapid.
3. Efectele adverse ale anesteziei regionale
Această anestezie blochează senzația dureroasă într-un segment mai mare al corpului, cum ar fi de la mijloc în jos. Anestezia epidurală folosită la naștere și rahianestezia (anestezia spinală) sunt cele mai cunoscute tipuri de anestezii regionale. Anestezicul este injectat în apropierea nervilor din măduva spinării sau nervilor periferici care conduc semnalele de durere din zona operată către creier.
Avantajele anesteziei regionale sunt că pacientul rămâne treaz și conştient pe durata întregii intervenții sau proceduri, nu necesită suport respirator, iar recuperarea este mult mai ușoară. Totuși, nici acest tip de anestezie nu este lipsit de efecte adverse. Acestea pot fi:
- Dureri de cap. Pot apărea câteva zile după procedură dacă există o scurgere de lichid spinal atunci când anestezicul regional este administrat în coloana vertebrală;
- Dureri ușoare de spate. La locul injectării anestezicului pot apărea durerea sau sensibilitatea;
- Dificultăți la urinare. Dacă ai fost anestezat de la talie în jos, s-ar putea ca urinarea să fie dificilă pentru o perioadă scurtă după procedură;
- Hematom. La locul injectării anestezicului poate apărea o sângerare sub piele.
Complicații mai grave, dar rare, includ:
Pneumotoraxul
Când anestezicul este injectat în apropierea plămânilor, acul poate intra accidental în cavitatea pleurală, care este un spațiu între plămâni și peretele toracic. Aerul pătrunde în acest spațiu și poate comprima plămânii, astfel că nu se mai pot extinde corect în timpul respirației. Acest lucru poate provoca probleme respiratorii care pot merge până la insuficiență respiratorie în cazurile severe.
Paralizia
Paralizia este cea mai mare temere a pacienților în legătură cu anestezia regională, dar riscul unei astfel de complicații este foarte redus astăzi. În trecut, persoanele care primeau anestezii regionale aveau un risc de paralizie din cauza anestezicului, spune dr. Christopher Troianos.
„Anestezicul se păstra în sticle de sticlă, iar personalul curăța acele sticle într-o soluție pe bază de alcool. Alcoolul poate provoca leziuni nervoase. Deci, dacă alcoolul pătrundea în sticlă, acest lucru putea provoca paralizie”, potrivit medicului anestezist. Deoarece sticlele nu mai sunt sterilizate în acest fel, acest risc a dispărut.
Mai există cazuri foarte rare în care un nerv poate fi lezat în timpul introducerii acului sau cateterului pentru administrarea anestezicului. Acest lucru poate duce la amorțeală, slăbiciune sau paralizie a zonei inervate de acel nerv. În majoritatea cazurilor, paralizia dispare într-un interval de câteva săptămâni, dar sunt situații, rare, în care ea devine permanentă.
4. Efectele adverse ale anesteziei locale
Acest tip de anestezie este cel mai puțin probabil să provoace efecte adverse, iar cele care apar totuși sunt, de obicei, minore. Anestezia locală amorțește doar o mică parte a corpului, acolo unde se efectuează o procedură. Ea este utilizată pentru intervenții minore, cum ar fi suturile de plăgi, biopsiile de piele sau procedurile stomatologice (cu injectare locală) și nu afectează conștiența sau senzațiile din alte părți ale organismului.
După administrarea anestezicului local, pot apărea efecte adverse minore, cum ar fi senzația de mâncărime sau disconfortul. Dacă simți durere pe zona în care s-a administrat, informează medicul pentru a administra un alt tip de anestezic.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
