Cancerul de sân (mamar): metode de investigație

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 5 iulie 2023, 07:56 / Actualizat: 21 noiembrie 2023, 17:16

Cancerul de sân depistat precoce este vindecabil, iar pentru a fi diagnosticat devreme, femeile trebuie să efectueze controale de rutină, chiar dacă nu au simptome. De la autoexaminarea sânilor și până la mamografie, examinările și investigațiile cele mai potrivite se recomandă în funcție de vârstă. 

Reclamă

În România, cancerul mamar este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat și prima cauză de deces prin cancer la populația feminină, arată statisticile Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului (IARC). În 2020, numărul estimat al femeilor diagnosticate cu cancer a fost de 12.085, potrivit datelor IARC.

În stadiile incipiente, când tumorile sunt prea mici pentru a fi palpate, șansele de reușită ale tratamentelor sunt mult mai mari. La nivel global, tehnicile imagistice moderne și programele de screening au făcut posibilă depistarea unui număr tot mai mare de cazuri de cancer de sân în stadii timpurii. Screeningul se referă la evaluarea țesutului mamar înainte de apariția simptomelor bolii.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Screeningul pentru cancerul de sân este o metodă eficientă de diagnostic ce duce la scăderea mortalității cu cel puțin 30% și a riscului de boală severă cu 40%, potrivit studiilor. România nu are, până în prezent, un program de screening la nivel național, așa cum există în majoritatea țărilor europene. Singurele inițiative au existat în cadrul unor programe-pilot sau al unor demersuri ale ONG-urilor.

Autoexaminarea sânilor, recomandată lunar

Majoritatea cazurilor de cancer de sân sunt diagnosticate după ce femeile observă o modificare la nivelul sânilor. Începând cu vârsta de 18 de ani, toate femeile ar trebui să-și autoexamineze sânii lunar, la aproximativ o săptămână după menstruație, când sânii nu mai sunt dureroși.

Reclamă

După menopauză, când nu mai există menstruație, se poate stabili o zi fixă din lună ușor de memorat – data nașterii, de pildă. Este important ca autoexaminarea să se facă, pe cât posibil, în aceeași zi a fiecărei luni. 

Autoexaminarea sânilor se realizează în 2 pași:

Pasul 1: Inspecția sânilor

Într-o oglindă mare, se analizează sânii din față și din profil. Se observă dacă au apărut modificări ale pielii sau mameloanelor și legate de formă:

Reclamă
  • iritații;
  • umflături;
  • retracția mamelonului;
  • asimetrie între cei doi sâni;
  • piele îngroșată, aspră sau cu aspect de „coajă de portocală”.

Pasul 2: Palparea sânilor

În poziție verticală sau culcat, se masează sânii cu blândețe, pe rând, pe întreaga suprafață, inclusiv pe zonele laterale. Apoi, se inspectează și zona axilei, unde se găsesc ganglionii limfatici ce pot fi afectați de bolile sânului. Ganglionii inflamați, care se simt la palpare, sunt un semnal de alarmă pentru cancerul de sân.

Autoexaminarea sânilor trebuie să devină o rutină pentru fiecare femeie. Odată ce se familiarizează cu aspectul și consistența sânilor, modificările vor fi sesizate ușor. 

Ecografia mamară în cancerul de sân

După vârsta de 30 de ani, la examenul ginecologic anual este recomandată adăugarea unui examen clinic al sânilor, realizat de către medicul specialist.

Opțional, se poate efectua anual și o ecografie mamară, însă aceasta nu este recomandată ca metodă de screening pentru cancerul de sân. Unele modificări mamare sunt vizibile ecografic, însă altele, cum sunt microcalcificările, nu pot fi depistate prin această investigație. Microcalcificările sunt primul semn al cancerului ductal, cel mai frecvent din toate tipurile de cancer de sân.

Pe de altă parte, nici mamografia nu oferă rezultate concludente în cazul femeilor tinere. Acestea au un țesut mamar prea dens, iar examinările mamografice cu raze X nu sunt suficient de elocvente. Ecografia mamară este o investigație imagistică nedureroasă și neiradiantă, realizată cu ajutorul ultrasunetelor. 

Mamografia în cancerul de sân

Mamografia este cea mai importantă investigație medicală pentru screeningul cancerului mamar. Ea se realizează printr-o serie de radiografii ale țesutului mamar, din diferite unghiuri. 

Cel mai avansat tip de mamografie disponibil astăzi este mamografia digitală cu tomosinteză (sau mamografia 3D), care are câteva avantaje față de mamografia clasică de screening:

  • acuratețe mai mare;
  • disconfort mai mic în timpul examinării;
  • o doză de radiații redusă.

Mamografia cu tomosinteză creează o imagine 3D a întregului sân și reduce numărul rezultatelor fals pozitive sau fals negative.

Cât despre vârsta de la care se recomandă efectuarea unei mamografii și intervalul de screening, nu există un consens la nivel mondial. Recomandările din ghidurile internaționale sunt diferite, astfel că medicii americani recomandă screeningul anual începând cu vârsta de 40 de ani, în timp ce experții europeni îi susțin necesitatea abia după ce femeile au împlinit 45 de ani, dar și atunci cu o frecvență la fiecare 2-3 ani. 

Ghidul european cu privire la screeningul și diagnosticul cancerului de sân este realizat prin Inițiativa Comisiei Europene privind cancerul de sân și actualizat cu regularitate de această instituție, în baza noilor dovezi științifice.

Femeile care nu au simptome de cancer de sân și nu prezintă riscuri pentru această boală sunt încadrate de specialiști la risc mediu. Ghidul european face următoarele recomandări de screening pentru acestea:

Femei cu vârsta între 40 și 44 de ani

În acest interval de vârstă, o mare parte dintre medicii români recomandă efectuarea acestei investigații anual, începând cu vârsta de 40 de ani, conform recomandărilor ghidului american.

Specialiștii europeni nu consideră însă necesară efectuarea unei mamografii de screening până la 44 de ani, fiindcă ea poate aduce „mai multe prejudicii decât beneficii. Beneficiile screeningului pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 40 și 44 de ani sunt mici. Riscul de a deceda prin cancer de sân este redus (…)”, spun autorii ghidului european. 

Femei cu vârsta între 45 și 49 de ani

În acest interval de vârstă, ghidul european recomandă efectuarea unei mamografii la fiecare 2 sau 3 ani. Specialiștii europeni argumentează motivele pentru care nu susțin efectuarea anuală a mamografiilor: testarea în fiecare an poate crește riscul de supradiagnosticare. 

În cancerul mamar, supradiagnosticarea se referă la descoperirea unor tumori mici, care nu vor ajunge niciodată să se manifeste clinic, dar care pot duce la administrarea unor tratamente inutile.

„Testarea anuală poate crește și riscul de rezultate fals pozitive obținute la mamografii, ceea ce înseamnă că vei efectua teste suplimentare după screening, inclusiv biopsie. Testele vor confirma că nu ai cancer, dar ai trecut inutil prin anxietate și suferință”, argumentează în continuare ghidul european. 

Femei cu vârsta între 50 și 69 de ani

Specialiștii europeni le recomandă femeilor din acest interval de vârstă o mamografie la fiecare 2 ani. Testarea anuală poate reduce riscul de mortalitate, dar poate crește și pericolul de supradiagnosticare, respectiv de rezultate fals pozitive, argumentează ghidul european.

Femei cu vârsta între 70 și 74 de ani

În acest interval de vârstă, mamografia este recomandată la fiecare 3 ani pentru femeile asimptomatice și fără factori de risc pentru cancer mamar (cu risc mediu). Nici în acest caz, autoritatea europeană nu susține testarea anuală prin această investigație. 

Investigații recomandate femeilor cu risc crescut de cancer mamar

Aproximativ 5% dintre cazurile de cancer de sân sunt provocate de o mutație genetică numită BRCA (1 sau 2). O femeie care are mutația BRCA1 prezintă un risc de 65-95% de a dezvolta cancer mamar pe parcursul vieții. Din cauza riscurilor mari, testele de screening trebuie să înceapă mai devreme și să fie efectuate la un interval mai scurt în cazul acestor femei.

O femeie se încadrează în categoria de risc crescut pentru cancerul de sân dacă:

  • Are rude de gradul 1 (părinți, soră sau frate) cu mutația BRCA1 sau BRCA2;
  • Mutația BRCA1 sau BRCA2 a fost confirmată de un test genetic.

Ghidul pentru pacienți al Societății Europene pentru Oncologie Medicală (ESMO) recomandă tuturor femeilor cu risc crescut de cancer mamar următoarele:

  • un consult clinic la un interval de 6-12 luni începând cu vârsta de 25 de ani (sau cu 10 ani înainte de vârsta la care s-a depistat cel mai devreme cancer de sân la un membru al familiei, în cazul în care acest lucru s-a petrecut mai devreme de 25 de ani);
  • un examen RMN anual începând cu vârsta de 25 de ani;
  • mamografie la un interval de 12 luni începând cu vârsta de 30 de ani.

Investigația RMN utilizează un cîmp magnetic și unde de radiofrecventă pentru o vizualizare clară a diferitelor țesuturi sau organe ale corpului uman. Această metodă de diagnostic este neiradiantă. Ea este recomandată femeilor cu risc crescut de cancer fiindcă are cea mai mare acuratețe dintre toate tehnicile imagistice. 

Puncția-biposia în cancerul de sân

Dacă, în urma acestor investigații, se descoperă o tumoră și există suspiciunea de cancer, se recomandă efectuarea unei puncții, urmată de biopsie înainte de planificarea tratamentului. Procedura presupune recoltarea de țesut din tumoră și analizarea lui în laborator pentru a determina tipul de cancer de sân. În funcție de informațiile obținute în urma acestei investigații, se stabilește planul de tratament. 

Biopsia se efectuează cu ajutorul unui ac, ghidat ecografic până la tumoră (sau prin mamografie ori RMN dacă tumora nu poate fi vizualizată la ecografie). Ghidajul imagistic este necesar pentru a asigura recoltarea de țesut din regiunea adecvată.  

Alte investigații indicate în cancerul de sân

De la caz la caz, pot fi recomandate și alte investigații imagistice, mai avansate, pentru a evalua gradul de extindere a procesului neoplazic la distanță. Pacientele pot primi indicație pentru efectuarea unor ecografii sau tomografii de abdomen, torace și pelvis.

Ulterior diagnosticării cancerului de sân, o echipă multidisciplinară va elabora un plan de tratament, conform ghidurilor medicale internaționale, dar și adaptat particularităților fiecărui caz în parte.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Ecografia de sân: când este indicată și cum te pregătești pentru ea
Ecografia de sân: când este indicată și cum te pregătești pentru ea
Ecografia de sân: când este indicată și cum te pregătești pentru ea
Mamografie: când și cum se face, cum ne pregătim pentru ea
Mamografie: când și cum se face, cum ne pregătim pentru ea
Mamografie: când și cum se face, cum ne pregătim pentru ea
Durerea de sâni: când este normală și când trebuie să îngrijoreze
Durerea de sâni: când este normală și când trebuie să îngrijoreze
Durerea de sâni: când este normală și când trebuie să îngrijoreze
Reclamă
PARTENERI
icon