Ritmul vorbirii poate indica declinul cognitiv. În cadrul unui studiu, oamenii de știință au arătat că acest simptom poate influența îmbătrânirea creierului și că poate fi considerat un indicator mai bun al sănătății acestui organ.
Pe durata cercetării au fost analizați 125 de adulți sănătoși, cu vârste cuprinse între 18 și 90 de ani. Aceștia au avut sarcina de a descrie o scenă în timp ce erau înregistrați. Înregistrările acestor descrieri au fost ulterior analizate de un software de inteligență artificială (AI) pentru a extrage caracteristici. Printre acestea s-au regăsit: viteza de vorbire, durata pauzelor dintre cuvinte și diversitatea cuvintelor folosite.
Ritmul vorbirii poate indica declinul cognitiv
Pe lângă evaluarea realizată de software-ul AI, participanții au completat un set standard de teste. Scopul lor a fost de a măsura viteza de gândire, concentrarea și capacitatea de a planifica și îndeplini sarcini, conform The Conversation. Reducerea asociată înaintării în vârstă a acestor abilități de execuție a fost puternic legată de ritmul obișnuit al vorbirii unei persoane. Aceasta indică prezența unui declin mai mare decât simpla dificultate de a găsi cuvântul potrivit.
În același timp, acest studiu a inclus utilizarea unei „sarcini de interferență cuvânt imagine”. Această sarcină a avut rolul de a separa cele două etape ale denumirii unui obiect: găsirea cuvântului potrivit și folosirea gurii pentru a-l rosti cu voce tare.
Pe durata acestei sarcini, persoanelor implicate li s-au arătat imagini cu obiecte obișnuite. Ele au fost puse să le descrie timp de 60 de secunde. După aceea, li s-a redat un clip audio al unui cuvânt. Acesta a fost fie legat prin sens (de exemplu mop), fie avea o pronunție asemănătoare, potrivit ScienceAlert.
Viteza naturală de vorbire a adulților în vârstă era legată de rapiditatea lor în a numi imaginile. Aceasta evidențiază că o încetinire generală a capacității generale de procesare ar putea sta la baza unor schimbări cognitive și lingvistice mai ample odată cu înaintarea în vârstă.
Descoperirile nu au fost asociate cu declinul cognitiv general
Abilitățile de a găsi cuvinte se pot reduce odată cu înaintarea în vârstă. Însă, nu au fost legate de declinul cognitiv general, conform NeuroscienceNews. Un ritm de vorbire mai lent se poate asocia cu funcții executive mai slabe. Aceasta poate sugera că rata de vorbire poate fi un marker major pentru detectarea stadiilor incipiente ale schimbărilor cognitive.
Rapiditatea cu care au fost capabili participanții să numească imagini a arătat viteza cu care vorbesc în general. Ambele au fost legate de funcția executivă. Pauzele pentru a găsi cuvinte nu au arătat cea mai puternică legătură cu sănătatea creierului, ci viteza vorbirii din jurul acestor pauze.
Rezultatele cercetării sprijină includerea testelor de viteză a vorbirii în evaluările cognitive. Echipa de oameni de știință este de părere că poate fi utilă pentru a identifica semnele timpurii produse de declinul cognitiv.
Potrivit studiului publicat în Systematic Reviews Biomedcentral, identificarea timpurie ar putea contribui la includerea populației potrivite pentru studiile clinice. Totodată, ar putea oferi bolnavilor posibilitatea de a fi urmăriți cu atenție și de a li se asigura o intervenție semnificativă cât mai rapidă.
Alimentația ocupă un rol important în prevenirea declinului cognitiv. Există substanțe nutritive esențiale, care pot întârzia dezvoltarea simptomele. Printre acestea se pot regăsi: acizii esențiali omega 3, luteina, zeaxantina, vitamina C, vitamina E, resveratrolul, zincul, seleniul, beta-carotenul, licopenul și flavonoidele.