Antena

Un medicament bazat pe o moleculă din veninul de păianjen poate ameliora efectele atacului de cord. Ce arată testele efectuate de cercetători

Simina Dragut
Simina Dragut
Publicat: 23 octombrie 2024, 13:48

Un medicament bazat pe o moleculă din veninul de păianjen poate ameliora efectele atacului de cord. Cercetătorii intenționează să continue studiile pentru a stabili dacă se poate folosi pentru a trata leziunile provocate de această afecțiune.

Reclamă

Molecula este o proteină de dimensiuni reduse, care poartă denumirea de Hi1a. Administrarea sa poate preveni țesutul cardiac să capete o aciditate prea mare pe durata unui atac de cord. Din acest motiv, s-ar putea folosi la tratarea daunelor provocate de această afecțiune.

Un medicament bazat pe o moleculă din veninul de păianjen poate ameliora efectele atacului de cord

Oamenii de știință speră ca Hi1a să devină primul medicament care tratează în mod direct leziunile tisulare provocate de atacuri de cord. În primă etapă, se urmărește dezvoltarea sa pentru utilizarea în spitale. Scopul principal este ca într-o zi să poată fi administrat de către primii respondenți.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Încă nu se cunosc multe detalii despre potențiala utilizare a acestui nou medicament. Însă, cercetătorii intuiesc că foarte probabil nu se poate folosi imediat după atacul de cord, conform Live Science.

Hi1a se poate administra pentru a crește numărul de inimi donatoare disponibile pentru transplant. De exemplu, Hi1a ar putea proteja inimile donatorilor de potențiale riscuri și efecte adverse. Acestea pot apărea pe parcursul procesului de vindecare.

Reclamă

Hi1a vizează o cale de trecere minusculă numită canal ionic 1a sensibil la acid (ASIC1a). Acest canal permite substanțelor să intre și să iasă din celule în întregul organism, inclusiv în sistemul circulator.

Atunci când are loc un atac de cord, celulele musculare ale inimii rămân fără oxigen din cauza unei scăderi a fluxului sanguin. Absența oxigenului provoacă o reacție celulară în lanț care activează canalele ASIC1a aflate pe suprafața celulelor mușchiului inimii, potrivit Adevărul.

Odată ce canalele ASIC1a rămân deschise, moleculele încărcate fac țesutul cardiac prea acid. Aceasta determină moartea țesutului. În acest caz, Hi1a blochează canalele ASIC1a.

Reclamă

Oamenii de știință urmăresc extinderea cercetărilor la oameni

Într-un studiu publicat în anul 2023 în European Heart Journal, cercetătorii au arătat că injectarea Hi1a la șoareci ar putea proteja inima de daunele cauzate de lipsa fluxului sanguin în timpul unui atac de cord.

Lucrarea este susținută de The University of Queensland pentru a dezvolta primul medicament destinat tratării atacului de cord. În același timp, cu ajutorul acestuia, se încearcă protejarea inimilor donatorilor. În prezent, cercetările se desfășoară pe animale, iar în viitor se dorește trecerea la studii clinice realizate pe oameni.

Profesorul Glenn King de la Institutul pentru Bioștiință Moleculară al The University of Queensland a declarat că durata studiului este de 4 ani. Testele desfășurate au rolul de a evalua potențialul Hi1a, o peptidă din veninul păianjenului din pâlnia K’gari. Aceasta s-ar putea utiliza ca tratament pentru a preveni deteriorarea inimii în timpul unui atac de cord sau al recoltării inimii de la un donator.

De asemenea, poți învăța să identifici și să previi un atac de cord. Potrivit statisticilor, cel mai mare număr de atacuri de cord au loc în ultima etapă a somnului și dimineața, mai exact în perioada 6.00-12.00. De asemenea, în primele trei ore după trezire, pericolul se menține de trei ori mai ridicat.

Te-ar mai putea interesa și
Expunerea la temperaturi foarte scăzute poate îmbunătăți calitatea somnului. Oamenii de știință au analizat efectele criostimulării
Expunerea la temperaturi foarte scăzute poate îmbunătăți calitatea somnului. Oamenii de știință au analizat efectele criostimulării
Expunerea la temperaturi foarte scăzute poate îmbunătăți calitatea somnului. Oamenii de știință au analizat efectele criostimulării
articol cu video
Operația cu laser pentru dinți. La ce se folosește în stomatologie
Operația cu laser pentru dinți. La ce se folosește în stomatologie
Operația cu laser pentru dinți. La ce se folosește în stomatologie
Expunerea la lumină noaptea și expunerea la întuneric ziua pot afecta riscul de mortalitate. Oamenii de știință au evaluat efectele tulburărilor de ritm circadian
Expunerea la lumină noaptea și expunerea la întuneric ziua pot afecta riscul de mortalitate. Oamenii de știință au evaluat efectele tulburărilor de ritm circadian
Expunerea la lumină noaptea și expunerea la întuneric ziua pot afecta riscul de mortalitate. Oamenii de știință au evaluat efectele tulburărilor de ritm circadian
Reclamă
PARTENERI
icon