Imediat după naștere, timpul pe care copilul îl petrece în contact cu pielea mamei poate influența sănătatea inimii pe termen lung. Aida Catană, medic neonatalog, a fost invitata lui Mihail Pautov, medic specialist, în episodul 5, din sezonul 8, la MediCOOL. Citește despre prima oră de viață a bebelușului.
Aida Catană a discutat despre efectele pe care le are prima oră de viață a unui nou-născut, a explicat ce rol ocupă colonizarea bacteriană și a vorbit despre recomandările în cazul nașterilor naturale și al celor cezariene.
Prima oră de viață a bebelușului
Sănătatea inimii este influențată de factorii cu care intră în contact bebelușul încă din prima sa oră de viață. Un lucru foarte important pentru a îmbunătăți sănătatea inimii poartă denumirea de oră magică sau “Skin-to-skin”.
Ora magică reprezintă prima oră după naștere. Practic, bebelușul, după ce se naște poate fi plasat direct pe pieptul mamei, mai ales la nașterile care se produc natural, mai exact vaginal. Acesta poate fi plasat înainte de clamparea cordonului ombilical. În ultima perioadă, plasarea pe pieptul mamei după naștere se practică și în cazul nașterilor cezariene pentru a facilita tranziția bebelușului.
-Ce presupune concret această oră magică?
-Bebelușul este dat echipei medicale imediat după naștere. Este șters și uscat pentru a preveni pierderile de căldură. Ulterior, se plasează direct pe pieptul mamei, fără cămașă, piele pe piele. Este acoperit cu un scutec cald pentru a preveni pierderile de căldură. Astfel, bebelușul stă timp de o oră lipit de mama sa pentru a trece prin toate etapele de tranziție la viața extrauterină.
-Care sunt avantajele acestei practici?
-În primul rând, se facilitează termoreglarea, mai exact copilul se încălzește mult mai ușor pe pieptul mamei sau al tatălui. Practic, îi împrumută temperatura. Bebelușii nu au capacitatea să-și regleze singuri temperatura corpului și astfel o împrumută pe cea din mediu sau din locul în care sunt plasați. În cazul “Skin-to-skin” cu mama în prima oră de viață a bebelușului, relația dintre mamă și copil este favorizată. Se sintetizează oxitocina, hormonul atașamentului. Atunci mama și copilul formează această relație încă din primele minute după naștere.
Rolul colonizării bacteriene
În prima oră de viață a bebelușului, în timpul contactului cu pielea mamei se produce inclusiv un transfer de microbiom. Este important de menționat că acesta este steril când se naște prin cezariană. Când se naște prin naștere naturală, deja este colonizat de bacterii. Inclusiv microbiomul din vaginul mamei înainte de naștere se schimbă pentru colonizarea bacteriană a bebelușului.
Se recomandă această practică mai ales după o naștere cezariană când bebelușul nu trece prin canalul pelvin și vagin pentru a se coloniza bacterian.
,,Este un motiv atât de important să naștem prin nașterea naturală atunci când putem sau cel puțin să nu insistăm pentru nașterea cezariană din alte motive decât cele medicale dacă există.”
– Mihail Pautov, medic specialist
,,În principiu, copilul când se naște este steril. Când îl punem pe pieptul mamei, acesta se colonizează bacterian și începe tranziția mult mai eficientă la viața de zi cu zi.”
– Aida Catană, medic neonatalog
Aceeași colonizare bacteriană a copilului se poate întâmpla când se face ,,skin-to-skin” cu tatăl. Mihail Pautov susține că aplicare unei tehnici n-o exclude pe cealaltă. Chiar dacă mama poate intra în contact cu copilul este important ca inclusiv tatăl să facă același lucru pentru ca microbiomul să fie cât mai divers.
Ai aici toate edițiile sezonului 8 MediCOOL, emisiune difuzată de Antena 1 și disponibilă online exclusiv în AntenaPLAY.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.