Microbii din gură pot influența riscul de declin cognitiv. Cercetătorii au realizat un studiu pe mai multe persoane aflate la o vârstă mai înaintată și au descoperit că anumite bacterii din cavitatea bucală pot avea numeroase efecte asupra organismului, pe lângă cele observate în cazul gingiilor și dinților.
Lucrarea științifică a fost realizată de oamenii de știință de la University of Exeter din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. Aceștia au analizat probe ale microbiomului oral prelevate de la 60 participanți. 55 dintre aceștia sufereau de un deficit cognitiv ușor.
Microbii din gură pot influența riscul de declin cognitiv
Participanții care au prezentat niveluri relativ mari de bacterii din genul Neisseria în gură au avut rezultate mai bune în ce privește memoria de lucru, funcția executivă și atenția vizuală. Cercetătorii sugerează că prin susținerea anumitor bacterii din zonă se poate întârzia declinul cognitiv. Aceasta se poate realiza cu probiotice sau prebiotice care pot stimula și hrăni anumite comunități microbiene din cavitatea bucală în doar câteva săptămâni.
Genul Neisseria include peste 20 de specii de bacterii. Multe dintre acestea trăiesc în mod obișnuit în nas și gură și pot oferi unele beneficii sănătății.
33 de participanți cu deficit cognitiv ușor prezentau o predispoziție genetică de a dezvolta boala Alzheimer. O parte au avut alela apolipoproteinei E4 (APOE4), un factor genetic care crește riscul de declin cognitiv și boală Alzheimer.
O bună parte dintre participanți aveau microbiomii orali dominați de genul Prevotella și nu de genul Neisseria. O specie de Prevotella în special, Prevotella intermedia, poate indica un risc genetic ridicat de demență, conform Science Alert.
Anumite bacterii pot întârzia declinul cognitiv
Se estimează că aproximativ 15% dintre adulții în vârstă au un deficit cognitiv ușor. Acesta este cel mai mare factor de risc pentru dezvoltarea demenței sau bolii Alzheimer. Există o asociere cunoscută între parodontită, boala gingiilor, și agravarea funcției cognitive.
În urma analizei studiului, oamenii de știință au identificat două potențiale legături între cavitatea bucală și creier. Bacteriile orale patogene ar putea ajunge în sânge și se pot deplasa în creier.
O altă variantă luată în considerare de cercetători ar fi că bacteriile orale patogene ar putea înlocui bacteriile care reduc numărul de nitrați, potrivit News-Medical. Acestea pot ajuta la producerea oxidului de azot de care creierul are nevoie pentru plasticitate sinaptică și potențare pe termen lung.
Autorii cercetării susțin că alimentația poate afecta microbiomul oral. O dietă cu un conținut ridicat în nitrați poate influența bacteriile asociate cu rezultate cognitive bune, conform NeuroscienceNews.
Studiul a fost publicat în PNAS Nexus. Principalele concluzii au fost că o prevalență mai mare a Prevotella intermedia orală se poate asocia cu un risc genetic crescut de a dezvolta demență (genotip APOE4) la persoanele cu deficit cognitiv ușor. Tratamentele care pot susține Neisseria-Haemophilus orală și pot suprima Prevotella prezintă potențialul de a întârzia declinul cognitiv.
Declinul cognitiv se poate descoperi cu ajutorul mai multor teste. De exemplu, un studiu efectuat pe 125 de adulți sănătoși sugerează că ritmul vorbirii poate indica prezența simptomelor. Aceștia au avut vârste cuprinse între 18 și 90 de ani.
