Lupus: tipuri, simptome și tratament

Publicat: 12 aprilie 2024, 07:19

Lupusul este o boală autoimună care provoacă inflamații și durere în diverse zone ale corpului. El afectează în special femeile, iar simptomele diferă foarte mult de la un pacient la altul. Deși nu poate fi vindecat, lupusul poate fi ținut sub control. Află cum se manifestă boala lupus și care sunt opțiunile de tratament.

În bolile autoimune precum lupusul, sistemul imunitar atacă țesuturile proprii, sănătoase. Acest atac declanșează inflamație în diferite zone ale ale corpului, motiv pentru care simptomele sunt foarte variate. De obicei, sunt afectate pielea, articulațiile și organe interne precum rinichii și inima.

Oricine poate dezvolta lupus, dar boala este diagnosticată mai frecvent la femeile cu vârsta între 15 și 44 de ani. Potrivit Lupus Foundation of America, 9 din 10 pacienți sunt femei. Un risc mai mare prezintă și persoanele care au un membru al familiei diagnosticat cu lupus sau cu o altă boală autoimună. 

Tipurile de lupus

De obicei, când se vorbește despre această boală, se face referire la forma cea mai întâlnită: lupusul eritematos sistemic (LES). El poate afecta multiple organe și sisteme ale corpului.

Cu toate acestea, mai există alte trei tipuri de lupus:

  • lupus cutanat, o formă a bolii care afectează doar pielea. Lupusul cutanat este, la rândul său, de mai multe tipuri: subacut, discoid și tumidus;
  • lupus indus de medicamente, cu simptome de lupus eritematos sistemic, dar cu o evoluție temporară. Acestea dispar odată cu întreruperea tratamentului care l-a declanșat. Printre medicamentele care au acest efect se numără procainamida (indicat în tratamentul aritmiei cardiace), hidralazina (utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale și al insuficienței cardiace) și minociclina (antibiotic din clasa tetraciclinelor);
  • lupus neonatal, care afectează nou-născuții ai căror mame au lupus eritematos sistemic și transmit anticorpii specifici bolii în timpul sarcinii.

Ce simptome are lupusul

Pentru că boala poate afecta o varietate de țesuturi și organe, nu există două cazuri la fel. Manifestările lupusului sunt adesea diferite de la o persoană la alta și chiar la aceeași persoană pe parcursul evoluției bolii. Simptomele pot să apară brusc sau se pot dezvolta lent, pe parcursul mai multor ani, pot varia de la ușoare la severe și pot fi temporare sau permanente.

Lupusul se manifestă prin episoade de exacerbări și remisiuni. Puseurile de agravare a simptomelor alternează cu perioade variabile de atenuare sau chiar dispariție completă pentru o perioadă. 

Simptomele de lupus nu diferă la femei și bărbați, dar sunt comune altor afecțiuni, cum ar fi artrita și diabetul zaharat. Cele mai întâlnite, dar care nu apar în toate cazurile, includ:

  • oboseală extremă și persistentă;
  • dureri sau edeme (umflături) la nivelul articulațiilor;
  • mâini și picioare umflate;
  • umflarea zonei din jurul ochilor;
  • dureri de cap;
  • febră mică;
  • sensibilitate la lumina soarelui sau la lumina fluorescentă;
  • dureri în piept la respirație adâncă.

Lupusul afectează, de asemenea, pielea și părul. Manifestările cutanate pot include:

  • o erupție roșie, în formă de fluture, pe obraji și pe nas (cu aripile întinse pe ambii pomeți);
  • pierderea părului;
  • ulcerații în cavitatea bucală sau în nas;
  • colorație albă sau cianotică a degetelor de la mâini de la picioare după expuerea la frig sau pe fond de stres, însoțită de amorțeală (sindromul Raynaud).
Erupția roșie pe obraji, în formă de fluture, este un semn distinctiv al lupusului, dar nu apare în toate cazurile / Shutterstock

Lupusul poate afecta și celulele sangvine, provocând o scădere a numărului de:

Ce cauzează boala lupus

Cauza exactă a acestei boli nu a fost identificată, dar mulți specialiști consideră că este rezultatul unei combinații de genetici, hormonali și de mediu. 

La fel ca alte boli autoimune, lupusul este determinat genetic. Cercetătorii au descoperit peste 50 de gene asociate acestei boli. Deși nu s-a dovedit că ar fi responsabile în mod direct pentru apariția bolii, aceste gene au fost identificate mai des la bolnavii cu lupus. 

Totuși, bagajul genetic nu este suficient pentru a declanșa boala, acest lucru fiind observat în cazul gemenilor. Atunci când unul dintre gemeni are lupus, și celălalt poate dezvolta boala, dar nu întotdeauna. Riscul este de 30% în cazul gemenilor identici și de 5-10% în cazul celor fraternali. Un alt argument este că boala autoimună se diagnostichează și la persoanele care nu au un istoric familial de lupus.

Pentru că 9 din 10 cazuri de lupus apar la femei, medicii au investigat și legătura cu estrogenul, principalul hormon feminin. Multe femei au simptome mai numeroase înaintea perioadelor menstruale sau în timpul sarcinii, când producția de estrogen crește. Totuși, nu s-a demonstrat deocamdată  o relație de cauzalitate între estrogen (sau alt hormon) și lupus.

La apariția acestei boli ar contribui și factori de mediu, potrivit unor cercetări. Persoanele susceptibile genetic la lupus care intră în contact cu anumite virusuri sau substanțe chimice au un risc mai mare de a dezvolta boala sau de a suferi exacerbări. Cel mai frecvent menționate sunt razele ultraviolete, infecțiile cu virusuri precum Epstein-Barr și expunerea la praf de siliciu. 

Ce complicații provoacă boala lupus

Pentru că afectează numeroase organe și țesuturi, lupusul eritematos sistemic poate cauza un număr mare de complicații. Cele mai comune consecințe ale bolii includ:

Problemele renale

Când inflamația afectează rinichii, ea produce o complicație numită nefrită lupică. În lipsa unui tratament, ea poate cauza leziuni permanente ale rinichilor și insuficiență renală. Insuficiența renală este una dintre principalele cauze de deces în rândul pacienților cu lupus.

Probleme pulmonare

Când inflamația afectează plămânii, ea produce mai multe complicații, conform Johns Hopkins Lupus Center:

  • pleurită (inflamația pleurei);
  • pneumonită (inflamație de cauză neinfecțioasă a plămânilor) acută și cronică. Pneumonita cronică duce la fibroză pulmonară ireversibilă;
  • hipertensiune pulmonară (presiune arterială crescută în arterele pulmonare);
  • sindromul plămânului redus, o complicație rară care se resimte printr-o senzație de lipsă de aer și o reducere a expansiunii toracice.

Probleme cardiace

Când lupusul afectează inima, ea poate cauza pericardită (inflamație a  pericardului, membrana din jurul inimii) sau miocardită (inflamație a mușchiului inimii). 

Organismul unui bolnav cu lupus poate produce un tip de anticorpi care cresc tendința de formare a cheagurilor de sânge în venele de la picioare, în plămâni sau creier. Aceste cheaguri cresc riscul de tromboză venoasă, embolie pulmonară și accident vascular cerebral.

Probleme în sarcină

Femeile însărcinăte care au lupus prezintă un risc crescut de avort spontan, de preeclampsie (hipertensiune arterială în sarcină) și de naștere prematură. Di aceste motive, femeilor li se recomandă temporizarea sarcinilor până la momentul în care boala este controlată de cel puțin 6 luni. 

Cum se tratează lupusul

În prezent, nu există un tratament care să vindece lupusul, dar sunt disponibile mai multe opțiuni terapeutice pentru controlul inflamației, prevenirea puseurilor și gestionarea complicațiilor pe termen lung. Tratamentul se prescrie în funcție de severitatea bolii, de tipul simptomelor și de organele afectate. Vârsta, stilul de viață și bolile asociate pot, de asemenea, să influențeze planul de tratament.

Găsirea combinației potrivite de tratamente poate dura luni sau chiar ani, conform specialiștilor Lupus Foundation of America. Este nevoie de o echipă multidisciplinară pentru a gestiona această boală. Medicul care o coordonează este reumatologul, care va trata problemele articulare. Alți specialiști care se ocupă de îngrijirea pacienților cu lupus sunt: nefrologul, hematologul, cardiologul, dermatologul, pneumologul, neurologul și/sau endocrinologul.

Medicamente 

Boala lupus provoacă o varietate de simptome, astfel că se pot prescrie multe tipuri diferite de medicamente. Cele mai comune includ:

  • antiinflamatoare pentru atenuarea inflamației și durerii;
  • anticoagulante pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge;
  • antimalarice cum ar fi hidroxiclorochina și clorochina, care pot ajuta la reducerea și prevenirea erupțiilor cutanate asociate, precum și la reducerea sensibilității pielii la lumina ultravioletă;
  • corticosteroizi pentru reducerea inflamației din lupus;
  • terapii biologice, care sunt recomandate pacienților cu lupus rezistent la tratamentul standard și celor care au reacții adverse la alte medicamente. Medicamentele biologice pot reduce producția de autoanticorpi și activitatea excesivă a sistemului imunitar;
  • imunosupresoare care pot reduce, de asemenea, activitatea excesivă a sistemului imunitar.

Multe dintre aceste medicamente au efecte adverse importante, iar unele dintre ele nu sunt recomandate în timpul sarcinii. 

Stil de viață

Lupusul este o afecțiune care persistă pe tot parcursul vieții, iar gestionarea ei necesită un efort continuu din partea persoanei afectate. Un astfel de diagnostic afectează adesea toate aspectele vieții, de la viața profesională și până la cea de familie și cuplu. 

Stilul de viață joacă un rol important în controlul simptomelor și îmbunătățirea calității vieții. Evitarea factorilor declanșatori este esențială în gestionarea bolii. Există o serie de măsuri de precauție pe care bolnavi cu lupus ar trebui să le ia pentru a preveni puseurile: 

  • Evitarea expunerii excesive la soare sau folosirea în permanență a cremelor cu protecție solară, deoarece lumina ultravioletă poate agrava erupțiile cutanate;
  • Evitarea fumatului, deoarece studiile au arătat că acest viciu poate contribui atât la apariția bolii, cât și la declanșarea puseurilor de boală;
  • Evitarea stresului, care este, de asemenea, un factor declanșator.

Adoptarea unui stil de viață sănătos poate preveni unele dintre complicațiile bolii. Cu o alimentație echilibrată ajută la susținerea sistemului imunitar și la prevenirea bolilor cardiovasculare asociate cu lupusul. Alimentele cu proprietăți antiinflamatoare, cum ar fi cele bogate în acizi grași omega 3, pot contribui la reducerea inflamației.

Exercițiile fizice aduc beneficii cardiovasculare și pot ajuta la menținerea forței musculare, dar și la reducerea stresului. Odihna adecvată este necesară pentru menținerea nivelului de energie și reducerea oboselii asociate cu lupusul.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Ce declanșează urticaria cronică și cum o poți preveni
Ce declanșează urticaria cronică și cum o poți preveni
Ce trebuie să știi despre miastenia gravis: cauze, simptome și tratament
Ce trebuie să știi despre miastenia gravis: cauze, simptome și tratament
Cauze ale durerilor de șold. Ce poate provoca aceste simptome
Cauze ale durerilor de șold. Ce poate provoca aceste simptome
PARTENERI