Dizenteria este o infecție intestinală care provoacă diaree severă, cu sânge sau mucus. Boala se răspândește rapid prin alimente, apă sau contact direct cu persoanele infectate și poate provoca focare epidemice. Află ce agenți patogeni provoacă dizenterie, cum se transmite și cum se tratează.
Reclamă
Dizenteria este o boală infecțioasă cu potențial epidemic. În România, medicii și laboratoarele care depistează cazuri de dizenterie au obligația de a le raporta Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP) județene sau a municipiului București.
Autoritățile sanitare monitorizează cazurile pentru a preveni răspândirea bolii. În cazul unui focar (mai multe persoane infectate în același loc), DSP poate lua măsuri speciale, precum carantinarea sau dezinfectarea surselor de apă.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Care sunt cauzele dizenteriei
Această infecție intestinală este mai frecvent întâlnită în țările în dezvoltare sau în zonele cu condiții sanitare precare. Riscul de a contracta dizenterie este mult mai mare în regiunile în care igiena și accesul la apă potabilă sunt limitate.
Cu toate acestea, dizenteria nu este o boală exclusivă a acestor regiuni. Cazuri pot apărea și în țările dezvoltate. De obicei, acestea sunt legate de consumul de alimente sau apă contaminate.
Reclamă
Dizenteria poate fi cauzată de o varietate de agenți infecțioși, de la virusuri și bacterii până la protozoare și viermi paraziți, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). De asemenea, poate fi provocată de iritația chimică a intestinelor.
Cea mai întâlnită formă a bolii este dizenteria bacilară, provocată de o infecție bacteriană, cel mai adesea cu Shigella spp. Infectarea cu această bacterie este cunoscută ca schigeloză. Alte bacterii care pot să provoace dizenterie bacilară sunt Salmonella, Campylobacter și E. coli.
Dizenteria amibiană este un alt tip de dizenterie, provocat de parazitul Entamoeba histolytica. Se dezvoltă mai lent și poate duce la complicații hepatice (abcese).
Reclamă
Cum se transmite dizenteria
Transmiterea acestei infecții intestinale este legată de igiena precară și consumul de alimente sau apă contaminate. Contactul cu mâini nespălate după folosirea toaletei poate răspândi boala.
Dizenteria poate fi contractată și prin contactul direct cu persoane infectate sau prin atingerea obiectelor folosite de acestea, cum ar fi tacâmurile, vesela sau prosoapele.
De asemenea, înotul în râuri sau lacuri poluate poate duce la infectare. Muștele și alte insecte pot transporta agenți patogeni din materiile fecale în alimente.
Ce simptome are dizenteria
Majoritatea persoanelor care au dizenterie amibiană nu prezintă simptome, conform centrului medical academic Cleveland Clinic, din SUA. Formele ușoare ale acestui tip de dizenterie se manifestă prin:
- diaree;
- febră mare;
- greață și vărsături;
- disconfort gastric;
- pierdere în greutate.
În cazuri rare, parazitul care provoacă dizenteria amibiană poate migra din intestin către alte organe, prin sânge. Cel mai frecvent, acesta ajunge la ficat, unde poate provoca o colecție de puroi numită abces hepatic amibian. Simptomele acestuia includ febră, oboseală și durere în partea dreaptă a abdomenului. În cazurile grave, abcesul se poate rupe și poate provoca peritonită. Poate fi necesar drenajul chirurgical al abcesului.
Simptomele dizenteriei bacilare pot include:
- diaree cu sânge sau mucus;
- febră mare;
- greață și vărsături;
- crampe abdominale dureroase.
Infecțiile severe pot cauza sindrom hemolitic-uremic, care duce la distrugerea globulelor roșii, scăderea numărului de trombocite și insuficiență renală acută.
De asemenea, poate apărea o inflamație severă a colonului care determină dilatarea acestuia și crește riscul de peritonită și perforație intestinală. Cele două complicații sunt urgențe medicale care necesită intervenție chirurgicală imediată pentru eliminarea sursei infecției, respectiv închiderea rupturii.
O altă complicație care poate apărea după infecția cu Shigella este artrita reactivă. Aceasta reprezintă o inflamație a articulațiilor care provoacă dureri articulare, umflare și rigiditate.
Cum se tratează dizenteria
Fără un tratament adecvat, dizenteria poate fi fatală, mai ales pentru copiii mici, persoanele cu vârsta peste 50 de ani și cele malnutrite sau deshidratate. Tratamentul este diferit în funcție de agentul patogen care a provocat dizenterie. Acesta poate fi identificat cu ajutorul unei coproculturi (cultură bacteriană din scaun) sau a unor teste antigenice rapide.
Tratamentul pentru dizenteria amibiană vizează eliminarea paraziților din organism. Se prescriu medicamente antiparazitare precum metronidazol. Tratamentul poate include și medicamente împotriva stărilor de greață.
Majoritatea persoanelor cu dizentere bacilară se recuperează fără tratament în decurs de câteva zile până la o săptămână. Când tratamentul este necesar, acesta poate include antibiotice și perfuzii pentru hidratare.
Pentru tratamentul la domiciliu al dizenteriei, este recomandat să:
- Te hidratezi corespunzător pentru a preveni deshidratarea cauzată de diaree;
- Eviți alimentele grase și grele;
- Consumi supe, orez și alte alimente recomandate în regimul alimentar pentru diaree;
- Iei antiinflamatoare nesteroidiene precum aspirina, paracetamolul sau ibuprofenul, pentru a reduce febra și durerile;
- Iei medicamente împotriva disconfortului gastrointestinal, cum ar fi sărurile de bismut;
- Eviți medicamentele antidiareice, precum loperamida, deoarece pot agrava simptomele;
- Te speli des pe mâini pentru a preveni răspândirea infecției.
Dacă ai dizenterie amibiană, ar trebui să te simți mai bine după aproximativ 14 zile. Dacă ai dizenterie bacilară, ar trebui să te simți mai bine în decurs de o săptămână. Mergi la medic dacă simptomele persistă sau se agravează.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
