Dacă ești pasionat de longevitate și ai căutat măcar o dată informații despre NAD+, probabil că rețelele tale de socializare te bombardează deja cu reclame. Cele la suplimente promit mai multă energie, concentrare mai bună, recuperare rapidă, repararea ADN-ului și încetinirea îmbătrânirii. Sigur ai văzut și influenceri care merg în clinici de longevitate pentru perfuzii cu NAD+, prezentate uneori ca o cale rapidă spre întinerirea organismului.
Reclamă
Toate acestea pornesc de la un adevăr științific, dar spun doar jumătate din el. NAD+ este o moleculă de care celulele au nevoie pentru producerea energiei și pentru funcționarea enzimelor implicate în repararea ADN-ului. Un review publicat în august 2026 în revista Ageing Research Reviews, intitulat „Circuitele NAD+ în îmbătrânire, repararea țesuturilor și fibroză”, arată că efectele intervențiilor care cresc NAD+ pot diferi în funcție de țesut, de tipul celulei și de momentul intervenției.
Ce nu-ți spun cei care vând NR, NMN și NAD+
Discuția despre mecanismele biologice ale îmbătrânirii, intervențiile promițătoare și soluțiile anti-aging ajunse pe piața longevității va avea loc anul acesta și la București. Pe 24 septembrie 2026, Biblioteca Națională a României va găzdui a doua ediție a Congresului Internațional de Longevitate. Organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Ediția este construită în jurul conceptului de healthspan, adică extinderea perioadei în care oamenii rămân sănătoși, funcționali și independenți. Congresul deschide a patra ediție a Longevity Expo Forum Fest, organizată de Antena 3 CNN și Longevity Magazine. În perioada 24–26 septembrie 2026.
Autorii sintezei arată că ideea potrivit căreia NAD+ scade odată cu vârsta și trebuie pur și simplu înlocuit este prea simplă. Îmbătrânirea modifică felul în care NAD+ este produs, consumat și distribuit în interiorul celulelor și în diferite țesuturi.
NAD+ nu este distribuit uniform nici măcar în interiorul aceleiași celule. Nucleul, citoplasma și mitocondriile nu folosesc NAD+ în același fel. Îmbătrânirea poate redistribui molecula între aceste compartimente fără ca valoarea totală măsurată într-un țesut să se modifice foarte mult. Din acest motiv, o creștere observată în sânge nu arată automat ce se întâmplă în mușchi, ficat, creier sau în mitocondriile celulelor.
Autorii analizează și rolul unei enzime numite CD38, care consumă NAD+. În studiile pe animale analizate de autori, activitatea acestei enzime crește în mai multe țesuturi odată cu vârsta. Și cu inflamația cronică. În același timp, diferite sisteme celulare folosesc aceeași resursă. Unele enzime consumă NAD+ în procesele implicate în repararea ADN-ului. Iar altele îl folosesc pentru controlarea răspunsului la stres, a metabolismului și a activității genelor. Astfel, nu doar cantitatea contează, ci și circuitul în care NAD+ este folosit.
O sinteză recentă arată de ce mai mult NAD+ nu înseamnă automat „mai tânăr”
Imediat după o leziune, celulele au nevoie de energie și de resurse pentru a repara ADN-ul. Și pentru a reface țesutul. În unele experimente pe animale, creșterea NAD+ la scurt timp după producerea leziunii a fost asociată cu o regenerare mai bună. Dacă inflamația continuă, procesul de reparare poate scăpa de sub control. Și poate duce la fibroză, adică la acumularea de țesut cicatricial care rigidizează organul și îi afectează funcția.
Pe baza studiilor preclinice, autorii propun existența unei posibile „ferestre de reparare”, în care susținerea NAD+ ar putea fi utilă înainte ca țesutul să intre într-o stare fibrotică. Această ipoteză nu a fost încă testată la oameni. Efectul unei intervenții poate fi diferit într-un țesut aflat într-o fază acută de recuperare față de un organ afectat de inflamație cronică. De aceea, autorii spun că viitoarele tratamente ar trebui să fie țintite în funcție de organ și de etapa bolii. Nu să urmărească doar creșterea generală a NAD+.
O precauție suplimentară apare în cazul cancerului. Unele tumori folosesc intens NAD+ pentru energie, multiplicare și repararea propriului ADN. Din acest motiv, autorii cer ca riscul oncologic să fie luat în calcul în studiile care testează creșterea NAD+ pe termen lung. Review-ul nu arată însă că NR, NMN sau perfuziile cu NAD+ provoacă ori accelerează cancerul la oameni.
Pentru a înțelege direct de la cercetători ce funcționează și ce a rămas doar o promisiune comercială, publicul este invitat pe 24 septembrie 2026 la Congresul Internațional de Longevitate, la Biblioteca Națională a României. Cercetători de talie mondială și specialiști români vor prezenta cele mai noi descoperiri despre biologia îmbătrânirii și limitele reale ale aplicării lor în medicină. Participarea este gratuită, dar locurile sunt limitate și necesită înregistrare.
