Candidoza: ce este, de ce apare, cum se tratează și cum se previne

Există peste 200 de specii de Candida, o ciupercă ce trăiește aproape oriunde, inclusiv în corpul uman. Ele se găsesc în mod normal în flora tegumentului sau în interiorul organismului – în cavitatea orală, în tractul digestiv și în vagin. În anumite condiții, Candida poate produce infecții denumite medical candidoză sau candidiază. 

Aproximativ 90% dintre infecțiile fungice care afectează oamenii sunt provocate de 5 specii: Candida albicans, Candida krusei, Candida tropicalis, Candida parapsilosis și Candida glabrata. Ultimele două, împreună cu o altă specie, Candida auris, au devenit rezistente la medicamente antifungice. Dacă ajung în circulația sangvină, ele pot duce la complicații severe, care pun viața în pericol. 

Specia responsabilă pentru cele mai multe candidoze la oameni (în proporție de peste 65%, potrivit studiilor, se numește Candida Albicans. Ea trăiește, fără să provoace infecții, în tractul gastrointestinal sau genitourinar, în cavitatea orală, dar și la nivelul conjunctivei – membrana subțire care acoperă albul ochiului. 

Candidoza vaginală este cea mai frecventă infecție fungică provocată de Candida albicans. Ea este, totodată, și cea mai întâlnită infecție vaginală dintre toate și poate crea mult disconfort femeilor. Până la 3 din 4 femei se confruntă cu ea la un moment dat, multe dintre ele chiar de cel puțin două ori în viață, potrivit medicilor de la Mayo Clinic.

Ce simptome are candidoza vaginală

Această infecție fungică este o formă de vaginită, inflamație a mucoasei vaginului. Ea poate avea diferite grade de severitate. Formele ușoare și moderate de candidoză vaginală se manifestă prin:

• mâncărime și iritație la nivelul vaginului și vulvei;
• senzație de arsură, în special la urinare și la contactul sexual;
• roșeață și inflamație a vulvei;
• erupție vaginală;
• scurgere albicioasă, fără miros, groasă și cu aspect brânzos;
• scurgere vaginală apoasă.

Formele complicate, recidivante au simptome severe, foarte deranjante:

• roșeață și inflamație extinse;
• mâncărimi severe;
• fisuri, crăpături sau ulcerații ale pereților vaginali;

Cum apare candidoza vaginală

Flora vaginală conține un amestec echilibrat de microorganisme, inclusiv bacterii și ciuperci precum Candida albicans. Printre bacterii există și unele considerate „bune”, numite lactobacili, care previn multiplicarea excesivă a ciupercilor precum Candida albicans.

În anumite situații, echilibrul florei vaginale poate fi perturbat. În condiții de mediu prielnice, Candida albicans se multiplică și produce simptomele specifice infecției fungice. 

Multiplicarea ciupercii este favorizată de:

• administrarea de antibiotice, mai ales a celor cu spectru larg. Ele afectează pH-ul vaginului, scad numărul lactobacililor și produc astfel un dezechilibru al florei vaginale;
• sarcina, pe fondul creșterii nivelului de estrogen, care afectează, de asemenea, pH-ul vaginal. Infecția cu candida se poate transmite la făt în timpul nașterii naturale. Nou-născutul poate dezvolta candidoză bucală sau esofagiană;
• diabetul netratat;
• un sistem imunitar slăbit pe fondul administrării de corticosteroizi sau tratamente imunoterapice, precum și din cauza infecției cu HIV;
• administrarea de pilule contraceptive cu estrogeni;
• administrarea de tratamente hormonale la  menopauză.

Echilibrul microorganismelor de la nivelul vaginului poate fi perturbat și din cauza unor obiceiuri. Apariția candidozei vaginale este favorizată și de:

• utilizarea tampoanelor intravaginale;
• toaleta neadecvată a zonei intime. Spălăturile vaginale pot dezechilibra flora normală de la acest nivel;
• lenjeria intimă din material sintetic;
• hainele strâmte, care mențin căldura și umiditatea.

Candidoza vaginală nu este considerată o boală cu transmitere sexuală, fiindcă și femeile care nu sunt active sexual se pot confrunta cu ea. Cu toate acestea, infecția fungică poate fi dobândită în urma contactelor sexuale oral-genitale. Îmbolnăvirea depinde, însă, într-o mare măsură de sistemul imunitar al fiecărei persoane. 

Cum se tratează infecția vaginală

Tratamentul acestei infecții vaginale variază în funcție de severitatea simptomelor și de frecvența episoadelor de boală. Sunt recomandate diferite tipuri de antifungice cu moduri variate de administrare:

• topice: creme și unguente care se aplică local, pe mucoase și piele;
• comprimate orale;
• tratamente intravaginale (sub formă de ovule, capsule, creme sau geluri).

Pentru formele ușoare și moderate de candidoză se poate recomanda:

• tratament intravaginal de scurtă durată, pe o perioadă de 3-7 zile;
• tratament oral în doză unică sau, în funcție de severitatea simptomelor, în două doze, la 3 zile distanță una de alta.

Din păcate, aceste tratamente nu sunt întotdeauna eficiente. Multe femei se confruntă cu forme severe de candidoză vaginală sau cu episoade recurente de infecție, la un interval de 3-4 luni. Pentru formele severe sau recurente de infecție vaginală, se prescriu:

• tratament intravaginal îndelungat, zilnic pentru o perioadă de 14 zile și, apoi, săptămânal timp de 6 luni;
• tratament oral în doze multiple – contraindicat femeilor însărcinate;

Candida albicans este cea mai frecventă cauză de candidoză vaginală, însă există și alte specii care produc infecția. Acestea sunt, de reguă, mai dificil de tratat și pot fi necesare tratamente mai agresive.

Cum poți preveni candidoza vaginală

Una dintre cele mai importante măsuri prin care poți preveni această infecție fungică care creează disconfort este igiena intimă adecvată. Aceasta presupune evitarea dușurilor/spălăturilor vaginale și a produselor de igienă intimă iritante. Sunt recomandate săpunurile și gelurile cu pH alcalin, care împiedică proliferarea bacteriilor și ciupercilor. 

La fel de importantă în prevenirea candidozei este administrarea antibioticelor numai atunci când sunt cu adevărat utile, la recomandarea unui medic. De asemenea, poți preveni candidoza vaginală prin evitarea hainelor strâmte și folosirea lenjeriei intime din bumbac. Dacă suferi de diabet zaharat, menține nivelul glicemiei în parametrii normali. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.