Cum recunoști dependența de alcool

Peste o treime dintre adulții din România consumă episodic alcool în exces cel puțin o dată pe lună, arată Profilul de țară al României din 2021, realizat de experți ai Comisiei Europene. Acest procent clasează țara noastră pe primele locuri din UE la consumul excesiv de alcool.

Din perspectiva riscurilor pentru sănătate, nu există o cantitate sigură de alcool, susțin specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății. Chiar și consumul ușor sau moderat poate fi nociv, iar riscurile cresc de la prima picătură de băutură consumată.

Consum în exces versus dependența de alcool

Consumul excesiv și dependența de alcool sunt dificil de diferențiat, astfel că poate fi o provocare să deosebești o persoană dependentă de una care beau mai mult, dar ocazional. Doar o parte dintre persoanele care beau mult alcool ajung să dezvolte dependență. Mai mult decât atât, nu trebuie să bei în cantități foarte mari ca să devii dependent.

Alcoolismul sau dependența de alcool este o boală reală, care produce o serie de modificări în structura și funcționarea creierului. Aceste schimbări pot conduce la tranziția de la un consum controlat și ocazional la unul cronic și dificil de controlat, potrivit National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism, instituție a agenției americane de cercetare National Institutes of Health (NIH). 

Modificările  de la nivelul creierului pot persista mult timp după ce o persoană încetează să consume alcool și pot contribui la recidivele în consumul de alcool.

Cum schimbă viața dependența de alcool

Alcoolul, spre deosebire de droguri precum cocaina sau heroina, este larg disponibil și acceptat în majoritatea culturilor. Consumul lui este strâns legat de viața socială și asociat cu plăcerea. Pentru că alcoolul face parte din viața multor oameni, poate fi dificil să faci diferența între o persoană căreia îi place să bea din când în când și o persoană care are o problemă reală cu alcoolul.

Dependența de alcool se manifestă într-o varietate de moduri. Severitatea bolii, frecvența de consum și tipul de băuturi alcoolice consumat diferă de la o persoană la alta. De obicei, se ajunge la un consum în cantități mai mari și pe o perioadă lungă, iar încercările de a opri sau limita consumul sunt soldate eșecului. Dorința de a bea alcool devine greu de stăpânit, iar persoana afectată este preocupată în mare parte a timpului de procurarea băuturii și de consum.

Dependența de alcool ajunge să afecteze diferitele aspecte vieții, de la activitatea profesională și până la viața de cuplu sau familie. Întreaga existență a dependentului de alcool gravitează în jurul acestei preocupări care ajunge să-i pericliteze sănătatea fizică și psihică. 

Semnele și simptomele dependenței 

E ușor să identifici o persoană care a băut o cantitate mare de alcool: vorbește neclar și incoerent, este dezinhibată și nu-și coordonează mersul și mișcările. Lucrurile nu sunt la fel de clare atunci când vorbim despre dependența de alcool. Persoanele afectate reușesc să-și ascundă multe dintre simptomele evidente ale dependenței pentru o perioadă lungă de timp. Dacă sunt confruntate, ele își vor nega problema, ceea ce face ca intervenția familiei și prietenilor să devină un demers dificil.

Dacă bănuiești că o persoană apropiată este dependentă de alcool sau dacă te îngrijorează propriul consum crescut de alcool, iată la ce semne și simptome ar trebui să fii atent:

• creșterea cantității de alcool consumate și/sau a frecvenței consumului;
• creșterea toleranței la alcool, care se manifestă prin nevoia de a crește cantitatea consumată pentru a resimți aceeași satisfacție;  
• tremurat al mâinilor dimineața, la trezire, înainte de a începe consumul de alcool;
• consumul în momente sau locuri nepotrivite, cum ar fi imediat după trezire sau la locul de muncă;
• dorința de a fi în prezența alcoolului și evitarea situațiilor în care nu există alcool;
• ascunderea băuturilor sau consumul în secret;
• pierderea interesului față de preocupările considerate cândva plăcute;
• stări de nervozitate care se instalează atunci când se apropie momentul obișnuit de consum;
• episoade temporare de pierdere a memoriei;
• schimbări extreme de dispoziție, depresie sau alte probleme emoționale;
• probleme legale, financiare și/sau profesionale, precum pierderea locului muncă sau conflicte cu autoritățile;
• găsirea de scuze pentru consumul de alcool, cum ar fi pentru relaxare sau pentru gestionarea stresului;
• schimbarea grupului de prieteni – persoanele cu dependență de alcool își aleg prieteni care consumă și ei alcool în exces;
• izolarea și distanțarea de prieteni și membri ai familiei;
• continuarea consumului în ciuda apariției unor afecțiuni cauzate de consumul de alcool, cu ar fi bolile hepatice.

Cum se manifestă sevrajul

Un semn distinctiv al dependenței de alcool este sevrajul, care se instalează odată ce se întrerupe consumul de alcool. Simptomele sevrajului sunt opuse efectelor pozitive ale alcoolului pe care persoana dependentă le resimte în timpul consumului. Ele sunt atât fizice, cât și emoționale și pot fi extrem de neplăcute:

• dureri musculare, articulare și/sau abdominale;
• tremurat al mâinilor;
• transpirație excesivă;
• bătăi rapide ale inimii (tahicardie);
• hipertensiune arterială;
• greață, vărsături;
• insomnii;
• stări de tristețe și irascibilitate; 
• anxietate;
• amețeli.

Sevrajul alcoolic poate lua forme mai severe, în care apar halucinațiile, delirul și convulsiile. Simptomele variază în funcție de gradul de dependență al persoanei și de cât de mult alcool consuma în mod regulat. În unele cazuri, sevrajul poate fi chiar letal. Delirium tremens este o formă extremă de sevraj alcoolic, caracterizată de simptome severe care pot fi foarte periculoase. Solicită ajutor medical dacă o persoană apropiată se confruntă cu sevraj alcoolic.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.