Complicațiile mai puțin cunoscute ale remediilor simple pentru răceală și gripă, ce poți păți fără să-ți dai seama

Remediile pentru răceală, ambalate în culori vii și atrăgătoare, sunt ușor de găsit și oferă promisiunea unei ușurări rapide a simptomelor. Asta nu înseamnă totuși că le poți lua fără a ține seama de riscurile medicamentelor pe care le conțin, cum ar fi decongestionantele, antihistaminicele, antitusivele și analgezicele.

„Termenul «fără rețetă» nu înseamnă inofensiv”, spune Jigar Mehta, farmacist la Centrul Medical Beth Israel Deaconess, afiliat Harvard. „Aceste medicamente au în continuare efecte puternice asupra organismului și pot interacționa cu medicamentele prescrise sau pot agrava anumite afecțiuni.”

Iată ce trebuie să știi despre remediile pentru răceala comună și cum te pot afecta.

Decongestionante

Decongestionantele îngustează vasele de sânge pentru a micșora membranele umflate din pasajele nazale, permițând trecerea unei cantități mai mari de aer prin ele. Unele decongestionante – cum ar fi pseudoefedrina – se administrează pe cale orală, iar altele – cum ar fi oximetazolina – se inhalează.

Dar decongestionantele prezintă mai multe riscuri. Acestea pot crește tensiunea arterială și ritmul cardiac și (deoarece sunt și stimulente) medicamentele pot provoca anxietate, insomnie și somn perturbat. Medicamentele acestea nu sunt recomandate persoanelor cu boli de inimă, hipertensiune arterială, antecedente de accident vascular cerebral, angină pectorală sau diabet.

În plus, dacă utilizezi un spray nazal decongestionant fără prescripție medicală mai mult de câteva zile la rând, acesta poate duce la o inflamație mai mare decât cea resimțită inițial.

Conform Harvard Health Publishing, o îngrijorare recentă legată la un anumit decongestionant – cu substanța activă fenilefrină – este că s-a constatat că este ineficient atunci când este administrat oral. „Acest lucru evidențiază de ce trebuie să analizăm cu atenție ce se află în aceste produse în loc să presupunem că fiecare opțiune de pe raft este eficientă”, spune Mehta. Din acest motiv, în 2024, FDA din SUA a propus eliminarea produselor cu fenilefrină de pe raft..

Antihistaminice

Antihistaminicele precum cele pe bază de difenhidramină, clorfeniramină și doxilamină scad producția de histamină, o substanță care provoacă secreția nazală, ochi lăcrămoși și strănut. De asemenea, au un efect sedativ și se găsesc frecvent în remediile pentru răceala care se iau seara, înainte de culcare și care ajută la somn.

Riscul antihistaminicelor este acela că blochează efectele acetilcolinei, o substanță chimică din creier responsabilă de stimularea și activitatea creierului. Atunci când acetilcolina este blocată, te poți simți amețit sau confuz. Acest efect secundar devine mai frecvent pe măsură ce îmbătrânim și organismul are nevoie de mai mult timp pentru a elimina medicamentele. Și când te simțiți confuz sau amețit, există posibilitatea de a cădea și de a te răni.

Dacă, în plus, iei alte medicamente care blochează acetilcolina, cum ar fi anumite antidepresive sau medicamente pentru vezica urinară, riscul de confuzie și căderi crește și mai mult.

Antitusive

Medicamentele care te ajută să oprești tusea vizează creierul, nu gâtul sau plămânii. Tusea este un reflex controlat de creier și liniștit de medicament.

Antitusivul prezent în multe remedii pentru răceală este dextrometorfanul. Deși este eficient, prezintă unele riscuri. „În doza corectă, dextrometorfanul este sigur pentru majoritatea oamenilor, dar administrarea unei cantități prea mari poate provoca amețeli, confuzie sau chiar modificări ale dispoziției sau ale gândirii”, explică Mehta. „Acest risc este mai mare dacă cineva ia deja alte medicamente care afectează creierul.”

Analgezice

Analgezicele fără prescripție medicală – cum ar fi acetaminofenul sau medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), inclusiv ibuprofenul – se găsesc în multe remedii pentru răceală și gripă. Medicamentele acestea ameliorează durerile de cap și durerile musculare și reduc febra.

Dar analgezicele fără prescripție medicală pot fi periculoase. Administrarea unor cantități mari de acetaminofen – peste 3.000 până la 4.000 de miligrame (mg) pe zi (mai mult de șase până la opt pastile extra-puternice) – poate afecta ficatul.

Administrarea oricărei cantități de ibuprofen crește ușor riscul pe termen scurt de infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Utilizarea pe termen lung a AINS poate crește tensiunea arterială sau poate duce la sângerări stomacale. Dozele zilnice mari de AINS pot provoca leziuni renale.

Problema cu combinațiile de medicamente

Pentru comoditate, multe medicamente pentru răceală conțin două sau mai multe tipuri diferite de medicamente într-o singură doză. E vorba de acele preparate care tratează mai mult de un simptom. Cu toate acestea, medicamentele combinate te expun la două riscuri.

Unul este faptul că este posibil să nu ai nevoie de toate medicamentele respective într-un anumit tratament. De ce să riști inutil potențialele efecte secundare?

Celălalt este că ai putea ajunge să iei prea mult analgezic. „Remediile pentru răceală includ adesea acetaminofen sau ibuprofen, deoarece acestea vizează febra, durerile de cap și durerile musculare, care sunt unele dintre cele mai frecvente simptome ale răcelii și gripei”, spune Mehta. „Dar dacă adaugi o doză separată de acetaminofen sau ibuprofen, poți depăși cu ușurință limitele zilnice de siguranță. Aici oamenii intră în dificultate. Ei cred că tratează simptome diferite, dar, de fapt, iau în doză dublă același ingredient.”

Ce ar trebui să faci

Înainte de a lua un remediu pentru răceală într-un moment de disconfort, acordă-i atenție.

Uită-te la lista de ingrediente. Selectează remediul care tratează doar simptomele pe care le ai. De exemplu, dacă tușești și strănuți, dar nu simți dureri, evită remediul pentru răceală care conține analgezice.

Gândește-te la celelalte medicamente pe care le iei. Ar fi vreunul dintre ele afectat de medicamentele din remediul pentru răceală pe care ai vrea să-l iei?

„Medicamentele pentru răceală pot interacționa cu rețetele obișnuite, de la medicamente pentru tensiune arterială și inimă până la antidepresive și medicamente pentru diabet”, spune Mehta. „În caz de dubii, o consultație rapidă cu farmacistul poate ajuta la prevenirea unei probleme grave.”

Nu lua analgezice în doze duble. Nu lua separat pastile de acetaminofen sau AINS pentru a ameliora durerea dacă același medicament se află deja în remediul tău pentru răceală. „Nu vrei să-ți suprasoliciți neintenționat ficatul, rinichii sau stomacul”, spune Mehta.

Cere sfaturi. Când nu ești sigur dacă poți lua un anumit ingredient al medicamentului pentru răceală, întreabă-ți medicul sau farmacistul.

Urmărește instrucțiunile. Nu luați mai mult decât doza recomandată înscrisă pe produs.

Ai mai multă grijă de tine când ești bolnav. Remediile pentru răceală îți pot ameliora simptomele, dar corpul tău are nevoie de puțin ajutor suplimentar atunci când lupți cu o răceală. Așadar, dormi mai mult, hidratează-te, fă activități zilnice moderate și evită mâncarea nesănătoasă.