Ce este rinita. Tipuri, cauze și tratamente

Rinita este una dintre cele mai întâlnite afecțiuni ale căilor respiratorii superioare. Datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că între 10% și 30% din populația mondială suferă de rinită alergică, iar procentul celor afectați este în creștere. Rinita alergică este cea mai comună formă de rinită. 

Despre rinita non-alergică, celălalt tip de rinită, nu există estimări la nivel global. Mediul și stilul de viață modern contribuie la apariția ei, astfel că este de așteptat ca și incidența rinitei non-alergice să fie semnificativă, cu precădere în țările industrializate. 

Ce înseamnă rinită

Rinita se caracterizează printr-o inflamație a mucoasei care căptușește nasul. Această inflamație poate fi cauzată de o varietate de factori, de la substanțe alergene precum polenurile și până la virusuri, bacterii, iritanți chimici, poluanți din aer, schimbări de temperatură sau alimente condimentate.

La incidența în creștere a rinitei din ultimele decenii contribuie mai mulți factori:

• Poluarea atmosferică din zonele urbane;
• Schimbările climatice, care au crescut concentrația de polenuri alergene în aer;
• Stilul de viață modern, care a crescut expunerea la substanțe chimice cu efect iritant provenite din alimente, produse de curățenie și cosmetice;
• Stresul, care crește susceptibilitatea la infecții și inflamații, iar acestea contribuie la apariția rinitei.

Principalele simptome

Manifestările rinitei variază în funcție de severitatea ei. Potrivit Johns Hopkins Medicine, simptomele includ:

• strănut;
• nas înfundat;
• secreții nazale apoase;
• mâncărimi la nivelul nasului, gâtului, ochilor și/sau urechilor;
• sângerări nazale;
• infecții recurente ale urechii (otite);
• sforăit;
• respirație pe gură;
• oboseală.

Secrețiile nazale din rinită sunt transparente și abundente. Ele pot să provoace tuse, în special pe timpul nopții, precum și scăderea sau chiar pierderea mirosului.

Durerea și senzația de presiune resimțită în zona sinusurilor sunt alte două simptome neplăcute ale rinitei. Uneori, pot să apară dureri de cap. 

Tipuri de rinită

Cauzele rinitei sunt diferite, iar în apariția ei sunt implicate diverse mecanisme. Există mai multe tipuri de rinită. Cele mai comune tipuri sunt rinita acută, care este cauzată de obicei de o boală virală, rinita alergică (sau sezonieră) și rinita non-alergică sau cronică. 

Rinita acută vs. cronică

Rinita acută și cronică sunt două forme de rinită care se deosebesc prin cauza și durata simptomelor. 

Rinita acută are caracter temporar, iar principala cauză de apariție o reprezintă infecțiile virale ale căilor respiratorii superioare precum răcelile comune. În cazuri mai rare, infecțiile bacteriene și expunerea la iritanți chimici, poluanți atmosferici sau la alergeni sunt cauza rinitei acute. De asemenea, trecerile bruște de la temperaturi calde la reci sau invers pot declanșa inflamația mucoasei nazale specifică rinitei. Simptomele pot dura între câteva zile și câteva săptămâni. În general, ele dispar pe măsură ce infecția se vindecă sau expunerea la iritanți, respectiv sau alergeni este oprită.

Rinita cronică, așa cum sugerează și numele, este o formă persistentă a rinitei. Ea durează peste patru săptămâni și poate persista o perioadă îndelungată, de luni sau chiar ani. Mai mulți factori pot cauza rinita cronică, de la alergii, iritanți chimici și până la infecții sinusale recurente. Simptomele îndelungate pot afecta semnificativ calitatea vieții celor afectați.

Rinita alergică și non-alergică

În rinita alergică, sistemul imunitar declanșează o reacție exagerată la un stimul din mediu, o substanță străină denumită alergen. Conform MSD Manual, o serie de manuale medicale de referință în domeniul sănătății, cei mai comuni alergeni sunt:

• praful;
• mucegaiurile;
• polenurile de ierburi sau copacii;
• părul de animale. 

Atât alergiile sezoniere, cât și cele care persistă pe tot parcursul anului pot provoca rinita alergică.

Rinita non-alergică poate fi cauzată de o varietate de factori, alții decât alergenii, precum:

• infecțiile virale sau bacteriene ale tractului respirator;
• iritanții chimici;
• modificările de temperatură și umiditate a aerului;
• fluctuațiile hormonale;
• boala de reflux gastroesofagian.

Unele medicamente au ca efect secundar rinita: antiinflamatoarele nesteroidiene, antihipertensivele, contraceptivele orale, sedativele și antidepresivele.

Simptomele rinitei alergice și non-alergice sunt similare de obicei. 

Rinita vasomotorie

În rinita vasomotorie, inflamația mucoasei nazale nu este cauzată de alergeni și nici de infecții. Cauzele acestui subtip de rinită non-alergică pot fi variațiile bruște de temperatură, umiditatea scăzută a aerului, iritanții chimici, alimentele picante, fumatul, poluanții din aer și mirosurile puternice.

Rinita vasomotorie implică vasele de sânge din mucoasa nazală ce reacționează excesiv la anumiți stimuli și determină inflamația și congestia nazală. Mecanismul exact nu este pe deplin cunoscut. S-a observat că rinita vasomotorie se asociază uneori cu alte afecțiuni respiratorii sau din sfera ORL, precum astmul bronșic, sinuzita și otita medie.

Simptomele acestui tip de rinită apar și dispar la anumite intervale de timp. Ele sunt similare celor care apar și în alte forme de rinită. 

Cum se stabilește tratamentul rinitei

Opțiunile de tratament pentru rinită pot varia în funcție de cauza și severitatea simptomelor. Obiectivul principal este elimina sau, cel puțin, de a reduce simptomele pentru a îmbunătăți calitatea vieții celor afectați de rinită.

Indiferent de tipul de rinită, evitarea alergenilor sau iritanților care o declanșează este cel mai eficient tratament. Când acest lucru nu este posibil, se pot prescrie diferite tratamente pentru atenuarea simptomelor. 

Opțiunile de tratament includ:

• Antihistaminice pentru rinita alergică care acționează asupra procesului inflamator;
• Antibiotice sau antifungice pentru rinita non-alergică de cauză bacteriană sau fungică;
• Spray-uri nazale cu corticosteroizi pentru reducerea inflamației mucoasei nazale;
• Decongestionante nazale, care scad inflamația și reduc secrețiile nazale. Administrarea acestora este recomandată pentru perioade scurte de timp, de 3 zile. Utilizarea pe termen lung poate agrava inflamația nazală;
• Soluții saline pentru irigații nazale sau spray-uri nazale cu soluție salină, care ajută la eliminarea mucusului și alergenilor din nas;
• Antagoniști ai receptorilor de leucotriene, o clasă de medicamente utilizată în tratamentul astmului bronșic, dar care atenuează și rinita alergică;
• Tratament de desensibilizare la alergenul care a provocat rinita. Doze progresive de alergen se administrează pe cale orală sau injectabil pe parcursul a mai multor ani pentru a crește toleranța față de el. Această terapie se utilizează doar pentru alergiile la polen și la acarieni;
• Tratament chirurgical pentru rinita vasomotorie dacă tratamentul medicamentos nu este eficient.

Utilizarea unui umidificator în cameră poate ajuta la atenuarea rinitei vasomotorii. De asemenea, folosirea unui purificator de aer și curățarea frecventă a filtrelor aparatelor de aer condiționat sunt măsuri recomandate persoanelor care suferă de rinită alergică. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.