Alexitimia: cauze, simptome și tratament

Viețile oamenilor sunt profund influențate de modul în care trăiesc, gestionează și exprimă emoțiile. Când simți tristețe, bucurie, frică sau iubire, te conectezi cu aceste stări și le exteriorizezi ca atare. Pentru unele persoane, identificarea și exprimarea acestora este limitată. 

Statisticile arată că între 10% și 13% din populație are dificultăți în a-și înțelege propriile emoții. Alexitimia afectează mai mult bărbații decât femeile și nu este considerată o boală mintală, ci o trăsătură de personalitate. Cei care se confruntă cu ea au probleme în a-și identifica și descrie emoțiile, dar și în a înțelege cum se simt ceilalți.

Psihiatrul Peter Sifneos, profesor la Harvard, a folosit pentru prima dată în anul 1972 acest termen care se traduce prin „lipsa cuvintelor pentru emoții”.

Ce simptome are alexitimia

Pentru că au dificultăți în exprimarea sentimentelor, persoanele afectate de alexitimie pot părea deconectate sau apatice. Deși pot fi foarte sensibile și empatice, sunt adesea percepute ca fiind reci, distante și arogante, conform Psychology Today. 

Drept urmare, riscul de izolare socială și singurătate este mult mai mare pentru aceste persoane. Alexitimia face dificilă și interpretarea semnalelor emoționale ale celor din jur, ceea ce poate fi o provocare în relațiile sociale. 

Manifestările comune ale alexitimiei includ:

• Dificultăți în a recunoaște și înțelege emoțiile proprii. Persoanele cu alexitimie pot să nu știe exact ce simt în anumite momente;
• Dificultăți în a-și descrie emoțiile. Chiar dacă pot simți ceva, nu găsesc cuvintele potrivite pentru a-și exprima emoțiile. Adesea, folosesc senzațiile fizice pentru a descrie emoțiile. De exemplu, descriu cum le bate inima rapid când se enervează sau sperie; 
• Tendința de a gândi în mod concret. Gândirea logică și pragmatică este caracteristică persoanelor cu alexitimie;
• Neînțelegerea senzațiilor fizice provocate de emoții. Persoanele cu alexitimie nu pot lega senzațiile corporale de stările emoționale. De exemplu, pot să nu înțeleagă că bătăile rapide ale inimii sunt cauzate de anxietate sau stres;  
• Dificultăți în identificarea expresiilor faciale. Alexitimia provoacă dificultăți în a „citi” fețele interlocutorilor și a înțelege emoțiile pe care le exprimă, cum ar fi tristețea sau fericirea;
• Dificultăți în a înțelege emoțiile altora. Pentru persoanele cu alexitimie, este o provocare să înțeleagă ce simt persoanele din jur. Totodată, au o capacitate limitată de a arăta empatie și pot să nu simtă o conexiune emoțională profundă cu ceilalți;
• Imaginație limitată. Capacitatea de a crea imagini sau fantezii este adesea mult diminuată sau chiar absentă.

Persoanele cu alexitimie nu sunt complet apatice. Acestea pot avea emoții și sentimente, dar întâmpină dificultăți în a se conecta la ele sau în a le exprima. 

Care sunt cauzele alexitimiei

Câteva studii au arătat că alexitimia poate fi ereditară. Rudele de gradul întâi ale persoanelor diagnosticate cu alexitimie au o predispoziție genetică mai mare pentru această trăsătură de personalitate. Prevalența mai ridicată a acesteia în anumite tulburări de neurodezvoltare, care sunt ereditare, este un argument în plus. Tulburarea de spectru autist, de exemplu, are și această trăsătură în aproximativ 50% din cazuri. 

Alexitimia poate fi o trăsătură înnăscută (primară) sau dobândită pe parcursul vieții (secundară). Cauzele primare sunt legate de modul în care o persoană s-a dezvoltat începând din copilărie și includ:

• predispoziția genetică la alexitimie;
• anomaliile în dezvoltarea creierului, mai ales în regiunile care procesează emoțiile;
• traumele timpurii cauzate de abuzul fizic sau emoțional;
• dezvoltarea anormală a abilităților emoționale din cauze precum lipsa unui model adecvat de exprimare emoțională sau de sprijin afectiv în familie. 

Alexitimia primară se manifestă din copilărie sau adolescență și se menține ca trăsătură stabilă, fără a fi influențată de experiențele anterioare. 

Alexitimia secundară este legată de evenimente care apar mai târziu în viață, în orice moment. Experiențele traumatizante pot declanșa această trăsătură de personalitate ca un mecanism de apărare față de stresul extrem. Ea poate apărea și ca simptom al unor afecțiuni psihice:

• depresie;
• tulburări de anxietate;
• tulburări de personalitate (schizoidă, paranoidă, borderline, narcisistă, etc.);
• tulburări de alimentație;
• tulburarea obsesiv-compulsivă.

Poți dezvolta alexitimie și în urma unor leziuni cerebrale traumatice sau accidente vasculare cerebrale. De asemenea, această trăsătură este prezentă în mai multe boli neurologice: 

• boala Alzheimer;
• boala Parkinson; 
• scleroza multiplă;
• epilepsia;
• boala Huntington. 

Cum se tratează alexitimia

Tratamentul acestei trăsături de personalitate este de obicei personalizat, adaptat nevoilor fiecărei persoane, dar obiectivul principal este conectarea cu emoțiile proprii. Opțiunile de tratament pot include:

• Terapia cognitiv-comportamentală, care ajută persoanele să devină mai conștiente de emoțiile lor și să învețe să le exprime mai adecvat;
• Terapia dialectic-comportamentală, o formă de terapie care încurajează acceptarea emoțiilor fără a le judeca, dar oferă și instrumente practice pentru a le gestiona;
• Îmbunătățirea interocepției, cunoscută și ca „al șaselea simț”, care oferă informații despre senzațiile din interiorul corpului. Unele studii au arătat că dezvoltarea acestui simț poate îmbunătăți și capacitatea de a recunoaște emoțiile interne;
• Mindfulness, care presupune conștientizarea deplină a momentului prezent. Pentru persoanele cu alexitimie, atenția la propriile trăiri și observarea emoțiilor poate ajuta la identificarea și exprimarea acestora. 

Activitățile creative pot fi, de asemenea, utile în procesul de conectare cu emoțiile. Iată câteva exemple:

• Scrierea într-un jurnal oferă un spațiu de exprimare a stărilor emoționale și poate ajuta conștientizarea de sine;
• Exprimarea prin desen, pictură sau alte forme de artă vizuală stimulează exprimarea liberă a emoțiilor, introspecția și creativitatea;
• Cărțile de ficțiune expun persoanele cu alexitimie la emoțiile și experiențele personajelor, ceea ce poate ajuta la introspecție, dezvoltarea empatiei și înțelegerea propriilor trăiri.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.