Antena

Beneficiile dietei mediteraneene sunt dovedite de știință. Care sunt afecțiunile pe care le poate preveni

Simina Dragut
Simina Dragut
Publicat: 12 decembrie 2024, 14:29

Beneficiile dietei mediteraneene sunt dovedite de știință. Cercetătorii au analizat efectele sale asupra microbiomului intestinal și simptomelor provocate de sindromul colonului iritabil. Rezultatele obținute evidențiază potențialele efecte benefice ale proteinelor de origine vegetală, acizilor grași Omega 3 și polifenolilor.

Reclamă

Studiul a descoperit că dieta mediteraneană se poate asocia un risc mai redus de afecțiuni cronice, precum sindromul colonului iritabil. Acest impact benefic poate fi susținut de consumul de substanțe nutritive esențiale, precum: proteinele de origine vegetală, acizii grași Omega-3, polifenolii, chitosanul, resveratrolul și fructooligozaharidele (FOS).

Beneficiile dietei mediteraneene sunt dovedite de știință

Microbiomul intestinal cuprinde microorganismele care colonizează intestinul uman. Dezechilibrele sale ocupă un rol major în dezvoltarea afecțiunilor cronice, precum: sindromul colonului iritabil, boala Crohn și colita ulceroasă. Problemele de sănătate de la nivelul microbiomului intestinal pot deteriora peretele intestinal și pot cauza inflamații. Acestea pot determina simptome, cum ar fi: dureri abdominale, pierdere nedorită în greutate și diaree.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Dieta mediteraneană include multe alimente din plante. Aceasta se caracterizează printr-un aport zilnic crescut de fructe, legume, ulei de măsline, cereale integrale, leguminoase și nuci. Include un consum moderat de produse de origine animală, cum ar fi: carnea de pește gras, produsele lactate și carnea de pasăre. În același timp, are un aport limitat de carne roșie și alimente procesate.

Dieta mediteraneană se asociază cu un risc redus de afecțiuni cronice, inclusiv pentru sindromul colonului iritabil, conform Nutrients în MDPI.

Reclamă

La realizarea lucrării, autorii au folosit date preclinice din articolele publicate în perioada 2019-2024. Au fost examinați carbohidrați, inclusiv prebioticele precum: inulina, β-glucanii și fructooligozaharidele. Pe parcursul studiului s-au urmărit potențilele efecte benefice în gestionarea sindromului colonului iritabil. Cercetătorii le-au luat în considerare pentru a stabili dacă pot susține creșterea bacteriilor intestinale benefice, cum ar fi Bifidobacteria și Lactobacilli, care pot contribui la ameliorarea simptomelor.

Rezultatele studiilor au fost variate

Unele studii au sugerat efecte pozitive asupra permeabilității intestinale și compoziției microbiotei intestinale la pacienții cu boala Crohn. În același timp, altele nu au raportat îmbunătățiri clinice în cazul consumului de fructooligozaharidele.

Mai mult, dietele care conțin carbohidrați și care pot fi mai restrictive, pot atenua inflamația în boala Crohn la copii, potrivit News-Medical. Dieta mediteraneană a arătat la rândul său efecte asemănătoare sau chiar mai eficiente.

Reclamă

Pe lângă compoziția dietei, oamenii de știință au luat în considerare stilul de viață mediteranean, care se caracterizează prin mese în medii sociale și lente și activitate fizică. Acest stil de viață activ se poate asocia cu un risc scăzut de a dezvolta boli cronice. În această categorie se pot regăsi: afecțiuni cardiovasculare, tulburări metabolice și anumite tipuri de cancer, conform Nutrients în ResearchGate. De asemenea, pot îmbunătăți longevitatea și bunăstarea generală.

În general, specialiștii sunt de părere că o alimentație optimă se aseamănă cu o alimentație tradițională mediteraneană sau cu o alimentație bazată pe alimente vegetale. De exemplu, consumul de nuci, fasole și cereale integrale face parte din obiceiurile alimentare adoptate în Zonele Albastre. Acestea sunt zonele planetei în care oamenii au cea mai mare longevitate și urmează cel mai sănătos stil de viață.

Te-ar mai putea interesa și
Băuturile dulci pot crește riscul de boli cardiovasculare. Pot fi mai dăunătoare decât gustările ocazionale
Băuturile dulci pot crește riscul de boli cardiovasculare. Pot fi mai dăunătoare decât gustările ocazionale
Băuturile dulci pot crește riscul de boli cardiovasculare. Pot fi mai dăunătoare decât gustările ocazionale
Care sunt riscurile acumulării de fier în creier. Ce trebuie să faci pentru a preveni complicațiile
Care sunt riscurile acumulării de fier în creier. Ce trebuie să faci pentru a preveni complicațiile
Care sunt riscurile acumulării de fier în creier. Ce trebuie să faci pentru a preveni complicațiile
Nivelurile a 13 proteine asociate îmbătrânirii creierului cresc la 57, 70 și 78 de ani. Un studiu a analizat etapele acestui proces
Nivelurile a 13 proteine asociate îmbătrânirii creierului cresc la 57, 70 și 78 de ani. Un studiu a analizat etapele acestui proces
Nivelurile a 13 proteine asociate îmbătrânirii creierului cresc la 57, 70 și 78 de ani. Un studiu a analizat etapele acestui proces
Reclamă
PARTENERI
icon