8 tulburări mintale pot avea aceeași bază genetică. Un studiu a descoperit că aceste variante genetice se pot menține active mai mult timp în timpul dezvoltării creierului. Totodată, impactul lor se poate întinde pe durata mai multor etape.
Echipa de cercetători a analizat diferite tulburări psihiatrice, inclusiv: autism, ADHD (tulburarea hiperactivă cu deficit de atenție), tulburare depresivă majoră, sindrom Tourette, tulburare obsesiv-compulsivă, anorexie, tulburare bipolară și schizofrenie.
8 tulburări mintale pot avea aceeași bază genetică
Experiențele de viață, mediul și moștenirea genetică pot influența apariția tuturor tulburărilor psihiatrice. Însă, majoritatea s-ar putea reduce la variațiile genetice, potrivit School of Medicine Genetics. În ultimii ani, mai multe studii din domeniul geneticii psihiatrice au identificat existența unor fire genetice comune, care pot asocia și provoca tulburări psihiatrice concomitente.
Studiul a pornit de la o altă lucrare științifică din 2019, în care o altă echipă de cercetători a identificat 109 gene care au fost asociate în diferite combinații cu opt tulburări psihiatrice diferite. Fiecare dintre tulburările mintale evaluate se caracterizează prin diferențe genetice unice în mod individual. Astfel, oamenii de știință au făcut comparații între genele unice și cele comune între aceste tulburări.
Noua cercetare a fost publicată în Cell. În cadrul acesteia, oamenii de știință au examinat aproximativ 18.000 de variații ale genelor comune și unice implicate. Aceștia le-au inclus în celulele precursoare care devin neuronii umani pentru a vedea cum ar putea avea impact asupra expresiei genelor în aceste celule pe parcursul dezvoltării umane. Astfel, au putut identifica 683 de variante genetice care pot afecta reglarea genelor. După aceea, au continuat să exploreze pe neuronii unor șoareci în curs de dezvoltare.
Variantele descoperite pot influența mai multe etape ale dezvoltării creierului
Variantele genetice care stau la baza unei serii de trăsături aparent neînrudite sau, în acest caz, tulburări, poartă denumirea de pleiotrope. Variantele pleiotrope se pot implica în mult mai multe interacțiuni între proteine decât variantele genelor unice pentru anumite tulburări psihologice. Acestea pot fi mai active în mai multe tipuri de celule cerebrale.
„Pleiotropia a fost văzută în mod tradițional ca o provocare, deoarece complică clasificarea tulburărilor psihice. Dacă putem înțelege baza genetică a pleiotropiei, ne-ar putea permite să dezvoltăm tratamente care vizează acești factori genetici comuni, care ar putea apoi ajuta la tratarea mai multor tulburări psihiatrice cu o terapie comună.” a explicat Hyejung Won, genetician la University of North Carolina și autor al studiului, conform Science Alert.
Variantele pleiotrope pot fi implicate în mecanismele de reglare care pot influența mai multe etape ale dezvoltării creierului. Capacitatea acestor gene de a afecta o serie de aspecte neurologice, cum ar fi reglarea genelor, poate demonstra cum aceleași variante pot avea un rol în dezvoltarea mai multor tulburări psihice.
De asemenea, prezența unor tulburăi mintale poate reduce speranța de viață. Un alt studiu sugerează că adulții diagnosticați cu ADHD pot avea șanse să trăiască mai puțin decât restul populației. Rezultatele au variat în funcție de sexul biologic. Bărbații diagnosticați cu ADHD mor în medie cu 4.5-9 ani mai devreme. În cazul femeilor, speranța de viață se încadrează între aproximativ 6.5-11 ani.