Copiii supraponderali întâmpină multiple dificultăți ce le pot afecta formarea identității, a încrederii în sine și a relațiilor sociale. Pe lângă importantele efecte negative asupra sănătății și a riscurilor de a dezvolta boli cronice la vârsta adultă, dezvoltarea psihologică a copiilor este afectată. Citește despre riscuri psihologice ale supraponderării și obezității la copii.
Anca Nicoiu-Șuteu, psihoterapeut la Clinica Smart Nutrition, detaliază care sunt riscurile psihologice în cazul copiilor supraponderali sau obezi și cum le pot afecta acestea viața.
Riscuri psihologice ale supraponderării și obezității la copii
Atât pentru copiii de grădiniță și școală primară, cât și pentru (pre)adolescenți, supraponderea sau obezitatea pot duce, pe de o parte, la probleme de adaptare socială. Pot să aibă tendința de a se izola dacă nu se simt acceptați de grup sau se simt ridiculizați. Pot să aibă comportamente și reacții emoționale nepotrivite.
Pe de altă parte, acești copii au risc de a dezvolta tipare caracterizate de decizii alimentare nesănătoase pe parcursul vieții, riscuri pentru comportamente adictive, anxietate sau depresie, conform Cleveland Clinic. Dezvoltarea lor este la rândul ei pusă în pericol de kilogramele în plus din copilărie. Acești copii pot avea stimă scăzută de sine, dificultăți în asumarea responsabilităților și distorsiuni în dezvoltarea propriei identități.
Printre efectele negative ale kilogramelor în plus se pot exemplifica:
Decizii alimentare nesănătoase
Un comportament impulsiv frecvent observat la acești copii este incapacitatea de a face alegeri alimentare sănătoase. În fața tentațiilor, cum ar fi dulciurile sau alimentele bogate în grăsimi și calorii, copiii tind să cedeze mai ușor, fără a reflecta asupra consecințelor pe termen lung.
Acest comportament impulsiv este alimentat de lipsa unei educații alimentare corespunzătoare și de obiceiuri nesănătoase formate în mediul familial. Familiile ce duc un stil de viață nesănătos sau dezorganizat, riscă să-l predea mai departe copiilor.
Reacții emoționale intense și necontrolate
Impulsivitatea în acest caz se manifestă și la nivel emoțional. Copiii care nu au învățat despre importanța echilibrului în viață pot reacționa exagerat la frustrări minore sau la situații stresante. De exemplu, pot deveni foarte furioși sau supărați atunci când li se refuză accesul la alimente nesănătoase sau atunci când sunt forțați să participe la activități fizice pe care nu le consideră atractive.
Reacțiile emoționale intense și necontrolate se regăsesc printre aceste riscuri psihologice ale supraponderării și obezității la copii. Această lipsă de control emoțional poate duce la conflicte în relațiile cu membrii familiei sau cu alte persoane.
Lipsa de autocontrol în activitățile zilnice
Copiii care nu au dezvoltat o înțelegere clară a unui stil de viață echilibrat au adesea dificultăți în a se autoregla. Pot manifesta impulsivitate în activitățile zilnice. De exemplu, pot petrece ore în exces în fața ecranelor (televizor, jocuri video) fără a înțelege necesitatea de a alterna aceste activități cu stimulare intelectuală, mișcare și odihnă adecvată.
Fără o structură clară a timpului și limite bine stabilite, acești copii se pot confrunta cu oboseală, iritabilitate și dificultăți de concentrare.
Dificultăți în asumarea responsabilităților
Fără un model de viață sănătos, copiii pot avea dificultăți în a înțelege importanța autodisciplinei și a responsabilităților zilnice.
Acest lucru îi poate face să fie mai impulsivi în alegerile lor, evitând activități esențiale pentru dezvoltarea lor, cum ar fi exercițiile fizice. În schimb, preferă activități care oferă recompense imediate și satisfacție pe termen scurt. În timp, poate duce la un dezechilibru în viața lor personală și școlară. Riscă să mănânce pe ascuns alimente nesănătoase.
Risc de comportamente adictive
Toți copiii au un grad mai mare sau mai mic de impulsivitate ce se reglează în timp prin educație și disciplină. Cei care nu au reușit să dezvolte o toleranță la frustrare, riscă să apeleze la mâncatul emoțional. Aceștia pot folosi alimentele nesănătoase ca un mod de a face față emoțiilor inconfortabile sau stresului.
Acest tip de comportament nu doar că afectează sănătatea lor fizică, dar și perpetuează un ciclu de reacții impulsive în fața stresului sau a dificultăților emoționale.
Dezvoltarea unei stime de sine scăzute
Dezvoltarea unei stime de sine scăzute se numără printre aceste riscuri psihologice ale supraponderării și obezității la copii. Copiii supraponderali sunt adesea conștienți de diferențele fizice dintre ei și colegii lor. Acest lucru poate duce la o percepție negativă asupra propriei imagini corporale, contribuind la scăderea stimei de sine. De asemenea, dacă sunt tachinați sau excluși de colegi, pot dezvolta sentimente de inferioritate și izolare.
Izolare socială
Copiii supraponderali sunt mai predispuși să fie excluși din activitățile sociale și fizice, deseori din cauza dificultăților fizice. Ei nu au aceeaşi flexibilitate şi rezistență fizică. Această izolare socială contribuie la dezvoltarea unor dificultăți în construirea relațiilor sociale sănătoase și poate amplifica sentimentele de singurătate.
Probleme de comportament
Uneori, copiii supraponderali pot dezvolta probleme de comportament, cum ar fi agresivitatea sau impulsivitatea, ca reacție la stresul emoțional și la presiunea socială. Aceste comportamente pot fi un mecanism de apărare împotriva sentimentelor de vulnerabilitate sau rușine.
Distorsiuni în dezvoltarea propriei identități
La această vârstă, copiii încep să își dezvolte identitatea și rolurile sociale. Greutatea excesivă poate afecta această dezvoltare, deoarece aceștia se pot simți diferiți sau inadecvați în comparație cu colegii lor. În timp, acest lucru poate influența modul în care se percep pe ei înșiși și cum se integrează în societate.
Risc de a dezvolta anxietate sau depresie
Riscul de a dezvolta tulburări de anxietate sau depresie este considerabil mai mare la copiii supraponderali sau obezi, în special în contextul presiunilor sociale și al stigmatizării asociate cu greutatea.
Acești copii sunt adesea supuși glumelor, tachinării sau chiar excluderii din cercurile sociale. Aceasta poate genera o stare de anxietate constantă legată de acceptarea lor în grupurile de colegi. În unele cazuri, această anxietate poate evolua în frica de a participa la activități sociale sau școlare, copiii dezvoltând tendința de a evita situațiile care îi expun criticii sau ridiculizării.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
