Particulele minuscule rezultate din degradarea materialelor plastice cunoscute ca microplastice și nanoplastice au fost identificate în sânge, creier și plămâni. Acum, cercetătorii au descoperit că placentele bebelușilor născuți prematur conțin microplastice într-o concentrație cu 50% mai mare decât ale bebelușilor aduși pe lume la termen.
Reclamă
Microplasticele sunt fragmente de plastic cu dimensiuni mai mici de 5 milimetri. Nanoplasticele se caracterizează prin dimensiuni mult mai mici de atât, având mai puțin de un micrometru. Ele provin din descompunerea deșeurilor plastice cum ar fi sticle, ambalaje sau textile, dar sunt create și intenționat pentru a fi utilizate în produse cosmetice și de curățenie.
Aceste particule au poluat întreaga planetă și au fost descoperite în sânge și în numeroase organe și țesuturi din organismul uman. Oamenii consumă microplastice și nanoplastice prin alimente, apă și inhalare.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Poluarea cu microplastice, mai mare în placentele prematurilor
Nașterea prematură este principala cauză de deces infantil la nivel mondial, iar motivele pentru aproximativ două treimi din cazuri rămân necunoscute. Legătura dintre poluarea aerului și milioane de nașteri premature a fost deja stabilită de alte studii.
Acum, cercetătorii de la Boston Children’s Hospital și HCA Healthcare Research Institute au investigat și poluarea cu particule de plastic. În urma unui studiu, au descoperit că placentele bebelușilor născuți prematur conțin microplastice și nanoplastice în concentrații cu peste 50% mai mari decât ale bebelușilor născuți la termen.
Reclamă
Particulele plastice minuscule se acumulează în placentă, dar era de așteptat ca acumularea să fie mai mare în sarcinile ajunse la termen. Nivelurile mai ridicate de microplastice în sarcinile mai scurte au fost o „mare surpriză” pentru cercetători, scrie The Guardian.
În cadrul studiului, cercetătorii au utilizat spectrometria de masă de sensibilitate înaltă pentru a analiza:
- 100 de placente provenite de la nou-născuți la termen (în medie 37,2 săptămâni);
- 75 de placente de la nou-născuți prematuri (34 de săptămâni).
Analiza a relevat 203 micrograme de plastic per gram de țesut (µg/g) în placentele provenite de la nașteri premature, cu peste 50% mai mult decât cele 130 µg/g detectate în placentele de la nașteri la termen.
Reclamă
Au fost identificate 12 tipuri de plastic, diferențele cele mai importante între placentele de la nașteri la termen și cele premature fiind pentru:
- PET (utilizat în sticlele de plastic)
- PVC
- poliuretan
- policarbonat
Microplasticele și nanoplasticele cresc riscul de naștere prematură
Unele mame prezintă un risc mai mare de naștere prematură din cauza vârstei, etniei și statutului socio-economic. Cu toate acestea, legătura puternică dintre microplastice și nașterea prematură a rămas evidentă chiar și atunci când au fost luați în considerare acești factori.
„Studiul nostru sugerează posibilitatea ca acumularea de plastice să contribuie la apariția nașterilor premature”, a declarat prof. Kjersti Aagaard, de la Spitalul de Copii din Boston, SUA.
Cercetarea a demonstrat o asociere, și nu o relație de cauzalitate. Cu toate acestea, ea stârnește îngrijorări cu privire la impactul microplasticelor asupra sănătății. Totodată, subliniază necesitatea unor studii suplimentare pentru a determina dacă aceste particule contribuie în mod direct la declanșarea nașterilor premature.
Cum îți afectează microplasticele sănătatea
Chiar dacă s-a descoperit că placentele bebelușilor născuți prematur conțin microplastice, studiile continuă. Microplasticele au fost detectate pentru prima dată în placente în 2020. Ele au fost identificate și în materialul seminal, laptele matern, creier, ficat și măduva osoasă.
Un studiu recent susținea că microplasticele se acumulează în creierele umane într-o cantitate de 50% mai mare acum decât se întâmpla în urmă cu 8 ani.
Impactul microplasticelor asupra sănătății umane este încă studiat, dar apar tot mai multe dovezi care arată ca pot avea multiple consecințe asupra sănătății. Acestea includ:
- Inflamație. Inflamația contribuie la numeroase boli cronice, precum cele cardiovasculare, diabetul de tip 2, afecțiunile autoimune, boala Alzheimer și alte boli neurodegenerative;
- Atacuri de cord și cerebrale. Expunerea la microplastic a fost asociată în studii cu un risc crescut de accident vascular cerebral și atacuri de cord;
- Dezechilibre hormonale. Unele microplastice conțin substanțe chimice precum ftalații și bisfenolul A care pot interfera cu sistemul hormonal. Acestea pot afecta metabolismul, fertilitatea și dezvoltarea copiilor;
- Probleme respiratorii. Microplasticele inhalate din aer pot irita plămânii și cresc riscul de afecțiuni respiratorii precum astmul sau bolile pulmonare obstructive;
- Cancer. Studiile au asociat expunerea la microplastice cu cancerul pulmonar și de colon.
Microplasticele reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătatea umană, astfel că gestionarea poluării cu aceste particule trebuie să devină o prioritate.
