Zgomotul este a doua cea mai frecventă cauză de mediu a problemelor de sănătate, imediat după impactul poluării aerului. În comparație cu alte tipuri de poluare, oamenii ignoră adesea să privească poluarea fonică sub forma unui pericol pentru sănătatea organismului. Citește despre efectele cauzate de poluarea fonică asupra sănătății.
Poluarea fonică, numită și zgomot de mediu, este orice sunet nedorit sau deranjant. Aceasta afectează sănătatea, bunăstarea oamenilor și a altor organisme, mai ales dacă se menține pe termen lung. Dina cest motiv, se recomandă să eviți cât se poate de mult expunerea la acest factor.
Efectele cauzate de poluarea fonică asupra sănătății
Zgomotul este aproape întotdeauna în jurul tău, fie că este natural, cum ar fi cântecul păsărilor, sau determinat de activitatea umană, cum ar fi sunetul produs de traficul autovehiculelor. Cu toate acestea, acumularea de zgomot poate avea un impact semnificativ asupra bunăstării oamenilor și animalelor.
Efectele potențiale asupra sănătății ale poluării fonice includ niveluri crescute de stres, tulburări de somn sau leziuni ale auzului.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a raportat că zgomotul ambiental se numără printre cele mai importante riscuri de mediu pentru sănătate, cu aproximativ 1 milion de ani de viață sănătoși pierduți în fiecare an din cauza efectelor zgomotului de mediu. În plus, poate crește riscul de depresie, tulburări de somn și boala cardiacă ischemică.
Efectele cauzate de poluarea fonică asupra sănătății pot apărea oricând. Oamenii de toate vârstele, inclusiv copiii, adolescenții, adulții tineri și persoanele în vârstă pot suferi o pierdere a auzului indusă de zgomot.
Pe baza unui studiu realizat de CDC în SUA, care a implicat teste de auz și interviuri cu participanții, cel puțin 10 milioane de adulți sub vârsta de 70 de ani din SUA și poate până la 40 de milioane de adulți, au fost depistați cu probleme de auz. Rezultatele testelor au demonstrat pierderea auzului la una sau ambele urechi din cauza expunerii la zgomot puternic.
Cum măsurăm nivelul de zgomot?
Oamenii de știință măsoară sunetul în decibeli (dB) folosind o scară pentru a determina sunetele dăunătoare. Scara decibelilor se referă la o ierarhie a forței sunetelor și are la bază un raport între intensitatea unui sunet și intensitatea acestuia la limita audibilă.
Cu cât valoarea decibelilor este mai mare, cu atât sunetul este mai puternic. Cu toate acestea, decibelii sunt logaritmici, mai exact scara valorilor nu crește într-un ritm constant, ci exponențial.
În același timp, există mai multe unități de decibeli specializate. Dintre acestea, cea mai utilă de reținut este dB (A), care ține cont de sensibilitatea urechii umane la diferite frecvențe.
Iată câteva valori medii în decibeli ale unor sunete familiare:
- Vorbitul în șoaptă în apropiere: 30 dBA
- O conversație normală: 60-70 dBA
- Sunetul într-o sală de cinema: 74-104 dBA
- Motociclete în mișcare: 80-110 dBA
- Muzică în căști la volum maxim și evenimente sportive: 94-110 dBA
- Sirene (ambulanță, poliție, pompieri): 110-129 dBA
- Un bebeluș care plânge: până la 120 dBA, o intensitate a zgomotului comparabilă cu cea generată de un snowmobil și cu doar 10 dB(A) sub cel al decolării unui avion
- Un balon care se sparge: 157 dBA
- Spectacol de artificii: 140-160 dBA
- Frigider: în medie generează între 45 și 75 dBA, iar majoritatea zgomotelor provocate de frigiderele de uz casnic variază de la 32 la 47 dBA.
- Periuță de dinți electrică: 48-78 dBA
- Mașină de spălat silențioasă: 50-75 dBA
- Zgomotul produs când se trage apa și se spală toaleta: 70-85 dBA
- Zgomotul produs de duș: 70 dBA
- Claxon auto: 110 dBA
- Trenurile de metrou: 90-115 dBA
Când este zgomotul prea puternic?
Distanța între persoana expusă și sursa sunetului, precum și perioada de timp în care se expune la sunet sunt factori importanți în protejarea auzului. O regulă de bază bună este să eviți zgomotele prea puternice, prea apropiate sau care durează prea mult timp.
Sunetul zilnic pe care îl auzi în mediul înconjurător, cum ar fi foșnetul frunzelor, este clasificat la 20-30 de decibeli. Sunetele cu valori de la 85 de decibeli în sus sunt considerate potențial dăunătoare pentru urechile unei persoane.
Zilnic suntem expuși la situații care generează zgomote cu valori ≥ 85 dbA precum claxonul unei mașini sau trenurile de metrou. Oricare dintre aceste situații este considerată generatoare de poluare fonică. Prin expunerea frecventă pot apărea efectele cauzate de poluarea fonică asupra sănătății.
Care sunt efectele poluării fonice (sonore) asupra sănătății?
Cea mai raportată problemă de sănătate cauzată de expunerea ridicată la poluarea fonică este pierderea auzului indusă de zgomot, numită și NIHL.
Un studiu din SUA realizat în comun de Laboratorul de Evaluare a Expunerii și Epidemiologia Mediului, Departamentul de Informatizare și Consultanță Metodologică și Institutul Național de Sănătate Publică și de Mediu a arătat că expunerea la decibeli mari poate duce la hipertensiune arterială, boli de inimă, tulburări de somn, si stres.
În plus, studiul a arătat că persoanele expuse în mod continuu la poluarea fonică se confruntă cu niveluri crescute de stres, schimbări de dispoziție, pierderea somnului, productivitate scăzută, hipertensiune arterială, depresie și pierderea auzului.
Impactul produs de poluarea fonică asupra sănătății mintale
Creierul monitorizează mereu sunetele pentru a identifica semne de pericol, chiar și în timpul somnului. Ca urmare, zgomotul frecvent sau puternic poate declanșa anxietate sau stres. Odată cu expunerea continuă la poluarea fonică, sensibilitatea unei persoane la stres crește.
Oamenii care trăiesc înconjurate de poluare fonică se pot simți iritabili, nervoși, frustrați sau furioși. Dacă o persoană simte că nu poate controla nivelul de zgomot din jurul său, impactul acestuia asupra sănătății mintale se intensifică.
Zgomotul de mediu este, de asemenea, o cauză frecventă a tulburărilor de somn. O persoană influențată de efectele cauzate de poluarea fonică asupra sănătății poate experimenta:
- dificultăți în a adormi;
- incapacitatea de a rămâne adormit;
- trezirea mult prea devreme.
Sunetele pot reduce profunzimea și calitatea somnului, modificând durata de somn REM, mai precis Rapid Eye Movement. Acest lucru poate afecta starea de spirit și capacitatea unei persoane de a se concentra.
Impactul produs de poluarea fonică asupra sănătății fizice
Efectele poluării fonice asupra sănătății fizice pot apărea ca rezultat direct sau indirect al expunerii la zgomot. În cazuri severe, sunetele puternice pot cauza în mod direct deficiențe de auz. Unele forme de deficiență de auz indusă de zgomot includ:
- percepția anormală a sonorității;
- tinnitus (senzația de zumzet, de țiuit sau de zgomot în urechi);
- auz distorsionat (paracusis).
Unele cercetări sugerează că poluarea fonică poate contribui indirect la alte condiții de sănătate. Conform unei analize din 2018, există dovezi că expunerea pe termen scurt la poluarea fonică poate crește temporar tensiunea arterială și poate mări vâscozitatea sângelui.
Există, de asemenea, o asociere între expunerea pe termen lung la zgomot și o rată mai mare a bolilor cardiovasculare. Autorii sugerează că acest lucru poate apărea din cauza impactului poluării fonice asupra nivelurilor hormonilor de stres și asupra sistemului nervos. În timp, acest stres poate contribui la dezvoltarea acestor boli.
Un alt studiu din 2018 în Canada a constatat că preeclampsia, o afecțiune care provoacă hipertensiune arterială în timpul sarcinii, a fost mai frecventă în rândul gravidelor expuse la niveluri mai ridicate de poluare fonică.
Cum afectează poluarea fonică organismul copiilor?
Asociația Americană de Vorbire, Limbaj și Auz (ASHA) confirmă că peste 20 de milioane de americani lucrează, se joacă și trăiesc într-un mediu unde zgomotului ambiental este periculos de puternic. De exemplu, doar ca urmare a zgomotului avioanelor, se estimează că 12.500 de școlari suferă de tulburări de învățare la școală, potrivit OMS.
Efectele cauzate de poluarea fonică asupra sănătății pot fi diverse. Poluarea fonică interferează cu dezvoltarea vorbirii și a limbajului, scade concentrarea, afectează procesul de memorare și crește tensiunea arterială.
Un studiu publicat în ”Frontiers in Psychology” concluzionează că „zgomotul din interior și reverberația din sala de clasă au fost asociate cu performanța mai slabă a copiilor la activitățile orale”. Prea mult zgomot într-un mediu de învățare sau educațional poate provoca stres copilului. În plus, poate scădea performanța pe termen lung a acestuia.
Cinci milioane de copii cu vârsta cuprinsă între 12 și 19 ani din SUA prezintă dovezi documentate de pierdere a funcției auditive, direct atribuită depășirii pragului de zgomot.
Este zgomotul alb dăunător?
Zgomotul alb se referă la un zgomot care conține toate frecvențele din spectrul sunetului audibil în egală măsură. Deoarece zgomotul alb se întinde pe mai multe benzi de sunet, uneori este denumit zgomot de bandă largă.
Oamenii consideră adesea zgomotul alb ca fiind zgomotul static cauzat de un radio sau un televizor neacordat. Unii dintre aceștia consideră sunetul zgomotului alb ca fiind liniștitor și îl folosesc pentru a se relaxa sau a dormi. Un studiu din 2016 privind persoanele cu tulburări de somn a arătat că zgomotul alb a fost eficient în mascarea poluării fonice. Acest aspect poate face ca aparatele cu zgomot alb să fie benefice pentru cei care locuiesc în zone zgomotoase.
Mulți cercetători au studiat efectul zgomotului alb asupra oamenilor timp de mulți ani. S-au găsit dovezi că poate reduce frecvența plânsetelor la sugari, poate îmbunătăți performanța la muncă și poate ajuta la contracararea simptomelor tulburării cu deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD).
Cu toate acestea, este important de reținut că zgomotul alb, ca în cazul altor tipuri de zgomot, poate avea în continuare efecte adverse. Efectele cauzate de poluarea fonică asupra sănătății pot fi în continuare dăunătoare. Expunerea puternică sau prelungită poate provoca pierderea auzului la anumiți decibeli. Dacă îl folosești, asigură-te că înainte de utilizare aparatul cu zgomot alb este setat la un volum sigur și la o distanță sigură de persoana care doarme.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
