Antena

Persoanele cu exces de grăsime viscerală au un risc mai ridicat de boală Alzheimer. Acestea prezintă șanse mari să dezvolte boala în următorii 20 de ani

Simina Dragut
Simina Dragut
Publicat: 3 decembrie 2024, 12:16

Persoanele cu exces de grăsime viscerală au un risc mai ridicat de boală Alzheimer. Oamenii de știință au descoperit că acestea pot avea șanse mari să o dezvolte în următorii 20 de ani. Aceștia au analizat participanți de vârstă mijlocie.

Reclamă

Grăsimea viscerală este grăsimea care se formează în jurul organelor vitale precum inima, stomacul și ficatul. Participanții la cercetare care o aveau în proporții mai mari, au prezentat mai multe proteine ​​anormale în creier. Acestea sunt simptome caracteristice bolii Alzheimer.

Persoanele cu exces de grăsime viscerală au un risc mai ridicat de boală Alzheimer

În cadrul studiului prezentat la reuniunea anuală a Radiological Society of North America, cercetătorii au evaluat datele de sănătate de la 80 de persoane cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani. Acestea prezentau abilități cognitive normale, ceea ce înseamnă că nu dezvoltaseră încă simptome de demență.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Puțin peste jumătate dintre participanți sufereau de obezitate. Aceștia au fost analizați prin scanări ale corpului pentru a urmări grăsimea viscerală și scanări ale creierului pentru a detecta proteinele amiloide asociate bolii Alzheimer.

Existența unor niveluri mai ridicate de grăsime viscerală se poate asocia cu creșterea proteinelor amiloide, conform DailyMail. Rezultatele studiului au arătat că grăsimea viscerală poate contribui cu până la 77% în acumularea de amiloide legate de obezitate în creier.

Reclamă

,,Acest rezultat crucial a fost descoperit deoarece am investigat patologia bolii Alzheimer încă de la vârsta de mijloc, între 40 și 50 de ani, când patologia bolii este în stadiile incipiente, iar potențialele modificări, cum ar fi pierderea în greutate și reducerea grăsimii viscerale, sunt mai eficiente ca mijloc de prevenire sau întârziere a debutului bolii.” a explicat doctor Mahsa Dolatshahi, cercetător asociat la Washington University School of Medicine din St. Louis, Missouri și autor al lucrării.

Cercetătorii au evaluat mai mulți factori asociați stilului de viață

Pentru realizarea cercetării, oamenii de știință s-au concentrat pe asocierea dintre factorii modificabili legați de stilul de viață. Printre aceștia s-au regăsit: obezitatea, distribuția grăsimii corporale, aspectele metabolice și patologia bolii Alzheimer.

Acumularea de grăsime viscerală este legată de reducerea fluxului sanguin cerebral și de proteinele anormale din creier care sunt asociate cu boala Alzheimer. Adoptarea unor schimbări în stilul de viață care vizează diminuarea grăsimilor ar putea influența apariția simptomelor bolii Alzheimer.

Reclamă

Rezultatele studiului au mai demonstrat că rezistența mai mare la insulină și nivelurile mai scăzute de colesterol HDL, denumit și colesterol bun, au fost asociate cu un nivel ridicat de amiloide în creier. Efectele grăsimii viscerale asupra patologiei amiloide au fost parțial scăzute la persoanele cu colesterol HDL mai mare, potrivit EurekAlert!.

Echipa de cercetători susține că acesta este primul studiu care a investigat rolul diferențial al grăsimii viscerale și subcutanate și al profilului metabolic, în special în ceea ce privește patologia amiloidelor în boala Alzheimer încă de la vârsta de mijloc.

În general, circumferința abdominală sugerează mai multe aspecte ale sănătății generale a organismului și prezența bolilor cronice. Specialiștii spun că o modalitate bună de a analiza grăsimea viscerală este să măsori circumferința taliei. Poate deveni o problemă dacă depășește 80 cm la femei și 94 cm la bărbați.

Te-ar mai putea interesa și
Modificările bacteriilor intestinale se pot asocia cu boala Parkinson. Ce au observat cercetătorii în urma analizelor
Modificările bacteriilor intestinale se pot asocia cu boala Parkinson. Ce au observat cercetătorii în urma analizelor
Modificările bacteriilor intestinale se pot asocia cu boala Parkinson. Ce au observat cercetătorii în urma analizelor
Care este diferența dintre artroză și artrită. Ce simptome specifice are fiecare afecțiune
Care este diferența dintre artroză și artrită. Ce simptome specifice are fiecare afecțiune
Care este diferența dintre artroză și artrită. Ce simptome specifice are fiecare afecțiune
Formele de COVID-19 de lungă durată pot fi provocate de persistența virusului în organism. Oamenii de știință au analizat dezvoltarea SARS-CoV-2
Formele de COVID-19 de lungă durată pot fi provocate de persistența virusului în organism. Oamenii de știință au analizat dezvoltarea SARS-CoV-2
Formele de COVID-19 de lungă durată pot fi provocate de persistența virusului în organism. Oamenii de știință au analizat dezvoltarea SARS-CoV-2
Reclamă
PARTENERI
icon